Arabia Saudită și celelalte state a alianței OPEC+ au convenit să crească, în iulie și august, cu circa 50% producția de petrol până la 648.000 barili pe zi (bpd), față de planul lunar stabilit anterior (432.000 bpd). Alianța nu s-a abătut de la acest prag până acum, în ciuda presiunilor SUA și a contextului războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care a produs nesiguranță pe piețe.
Decizia vine în momentul în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord unanim privind embargoul petrolier impus Rusiei.
OPEC+ este o alianță a celor 13 membri ai cartelului OPEC, format în anii ’70, cu alte 10 țări, inclusiv Rusia. Decizia este, în fapt, a celorlalți membri OPEC+, la care Rusia nu s-ar opune și care ar urma să compenseze tocmai pierderile de ofertă de pe piață, aferente scăderii producției rusești, în urma instituirii embargoului UE asupra importurilor din Rusia.
Prezența în OPEC+ a Rusiei (al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume) pare să nu mai conteze foarte mult, din moment ce producția acesteia a scăzut cu 1 milion bpd de la începutul războiului. Sancțiunile occidentale ar putea adăuga scăderi de două până la 3 milioane bpd, potrivit unor estimări citate de Reuters.
„Faptul că Rusia a fost lăsată în grup (OPEC+) sugerează că membrii ceilalți din alianță vor continua să se lupte pentru a face față acestei creșteri” de producție, au spus analiștii ANZ Research, potrivit sursei citate. Volumul total de producție țintit se împarte proportional la membrii alianței.
Creșterea de producție a OPEC+ a nemulțumit, totuși piața, care nu a reacționat cu o scădere semnificativă a prețurilor.
În alianță, membrilor OPEC (Iran, Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Venezuela – fondatorii, și Libya, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Nigeria, Angola, Guineea Ecuatorială și Congo) li s-au adăugat Azerbaijan, Bahrein, Brunei, Kazahstan, Malaezia, Mexic, Oman, Sudanul de Sud, Sudan și Rusia.
Arabia Saudită a fost convinsă de SUA
Casa Albă a spus că a recunoscut rolul Arabiei Saudite în obținerea consensului OPEC+. Decizia OPEC+ este, în cea mai mare parte, rodul eforturilor diplomației americane de a reface relațiile cu Arabia Saudită, care odată convinsă să crească producția a fost urmată și de ceilalți aliați petrolieri.
Totodată, decizia este menită să atenueze creșterea prețurilor petrolului și a inflației, dar să și contribuie la auspicii mai favorabile pentru o vizită la Riad a președintelui american Joe Biden.
Diplomații americani lucrează de săptămâni întregi la organizarea primei vizite a lui Biden la Riad, după doi ani de relații bilaterale tensionate din cauza dezacordurilor privind drepturile omului, războiul din Yemen și livrările de arme ale SUA către regat.
(Citiți și: „Războiul din piața petrolului: SUA și IEA deblochează rezerva strategică. OPEC+ le sfidează”)
Serviciile de informații americane l-au acuzat pe prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, cunoscut sub numele de MbS, că a aprobat uciderea în 2018 a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, acuzație pe care prințul o neagă.
Arabia Saudită și vecinul său, Emiratele Arabe Unite, au fost frustrate de opoziția administrației Biden față de campania militară din Yemen și de eșecul de a răspunde preocupărilor din Golf cu privire la programul de rachete al Iranului.
Confruntări diplomatice ca între aliați
Pe măsură ce efectele războiul din Ucraina și sfârșitul restricțiilor COVID 19 din China se adaugă la încordările deja existente pe piața țițeiului, administrația americană a dorit o producție mai mare de la aliații din Golf, în special Arabiei Saudite, precum și chiar și de la Iran, sau de la Venezuela.
Producția Iranului face încă obiectul unor sancțiuni americane care ar putea fi ridicate dacă se ajunge la un acord nuclear. Și Venezuela este supusă sancțiunilor SUA.
Washingtonul a cerut mai multă claritate privind planurile producției de petrol înaintea unei potențiale vizite a lui Joe Biden pentru un summit cu liderii arabi din Golf, inclusiv prințul MbS, la Riad, potrivit surselor Reuters.
Cât privește problemele de securitate din Golf și cele de drepturile omului, atât la Riad, cât și Washington diplomații ar fi mai pregătiți să asculte preocupările celorlalți.
De ce nu se opune Rusia?
Rusia ar putea fi gata să accepte ca alți membri ai OPEC+ să umple golul de petrol al producției sale pentru a nu zdruncina alianța, dar și pentru a obține sprijin politic din zona Golfului, care a avut tendința să adopte o poziție neutră în privința războiului din Ucraina.
Rusia producea deja sub ținta OPEC+ de 10,44 milioane bpd în aprilie, aproximativ 9,3 milioane bpd.
OPEC+ a fost de acord să reducă producția cu o sumă record în 2020, când pandemia a afectat cererea. Până în septembrie, când contractul expiră, grupul va avea o capacitate de rezervă limitată pentru a crește în continuare producția.
Întrebarea analiștilor: cât va fi, de fapt, creșterea producției?
Arabia Saudită produce 10,5 milioane bpd și rareori a testat niveluri susținute de producție peste 11 milioane bpd. Riad spune că lucrează la creșterea capacității sale nominale la 13,4 milioane bpd de la actualele 12,4 milioane până în 2027.
Singurul alt stat OPEC cu o capacitate semnificativă de a produce mai mult petrol este Emiratele Arabe Unite, deși se estimează că OPEC are o capacitate neutilizată de mai puțin de 2 milioane bpd în total.
Creșterea reală a producției în perioada iulie-august s-ar ridica la aproximativ 560.000 bpd – față de cei 1,3 milioane bpd programați – deoarece majoritatea membrilor și-au maximizat deja producția, potrivit Amrita Sen, co-fondatorul think-tank-ului Energy Apsects.
„Aceste volume abia dacă vor afecta deficitul de pe piață”, a spus Amrita Sen, citată de Reuters.
***
Urmărește-ne pe Google News
