Insistenţa cu care SUA au solicitat majorarea efectivelor Forţelor de Menţinere a Păcii aflate sub mandat ONU a condus la promisiuni de creştere cu peste 30.000 a efectivelor “căştilor albastre”.
Alături de angajamentul de a-şi aduce contribuţia cu personal, China a furniza luni şi un avertisment legat de erorile de exercitare a mandatului primit de la ONU, afirmând că există state care sub acest mandat „îşi urmăresc agenda proprie”.
Potrivit statisticilor ONU, contribuţia României la trupele de menţinere a păcii este următoarea: 63 de ofiţeri/subofiţeri de poliţie, 36 de experţi militari, 3 soldaţi.
La reuniunea de luni, România nu a avut nicio ofertă de suplimentare a prezenţei sale în cadrul efectivelor militare ONU.
O serie întreagă de lideri mondiali şi-au anunţat luni susţinerea pentru proiectul de suplimentare a detaşamentelor ONU, de la Mexic, care a anunţat că va trimite trupe în Sahara de Vest, la Ruanda, al cărui preşedinte a promis să pună la dispoziţia ONU o unitate de poliţie alcătuită exclusiv din femei.
Preşedintele Barack Obama a amintit luni, în discursul susţinut în faţa Adunării Generale a ONU de “lecţiile amare” oferite de trupele de menţinere a păcii în Bosnia sau Ruanda, acolo unde trupele ONU au lăsat civili să cadă pradă genocidului.
“Am solicitat organizarea acestei reuniuni şi din cauză că trupele de menţinere a păcii se confruntă cu tensiuni nemaiîntâlnite. Vechile provocări se menţin, iar prea puţine state se confruntă cu greutatea de a furniza efective. Mai mult, apar noi provocări- noi conflicte armate, mai multă instabilitate produsă de terorism sau de extremismul violent, mai mulţi refugiaţi. Explicând la modul simplu, furnizarea de personal bine antrenat, bine echipat pentru forţele de menţinere a păcii nu este pe măsura necesităţilor crescute. Mai multe naţiuni trebuie să contribuie cu mai mult personal”, a spus şefilor de state şi de guverne adunaţi la New York preşedintele SUA.
Ideea preşedintelui Obama a fost susţinută şi de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a afirmat că “cererea pentru trupe ONU nu a fost nicând mai mare”, în prezent existând 125.000 de forţe militare ale ONU dislocate în diferite puncte de pe glob, între care Sudanul de Sud, Mali sau Republica Centrafricană.
La reuniunea dedicată situaţiei trupelor ONU au participat peste 50 de state, dar numai celor care au promis contribuţii semnificative li s-a permis să ia cuvântul.
Potrivit The Telegraph, angajamentele totale formulate în cadrul reuniunii de luni au depăşit previziunile SUA. Cea mai semnificativă contribuţie a fost promisă de China- 8.000 de soldaţi şi o unitate permanentă de poliţie.
Când a anunţat contribuţia chineză, preşedintele Xi Jinping a avertizat că trupele ONU nu pot fi folosite în scopuri politice, mai multe state considerând că această greşeală a fost comisă în Libia, acolo unde NATO a folosit un mandat al Consiliului pentru a-i sprijini rebelii care l-au detronat pe Gadaffi.
India, care este cel mai mare furnizor de personal pentru trupele ONU, a criticat utilizarea acestora pe post de formaţiune combatantă în operaţiunile din Mali şi Republica Centrafricană. Premierul indian Narendra Modi a afirmat că trupele ONU trebuie utilizate exclusiv în operaţiuni de monitorizare, nu pentru a lupta, de exemplu, cu grupările islamiste din Africa Centrală.
Premierul David Cameron a anunţat contribuţia Marii Britanii: 70 de soldaţi pentru Somalia şi până la 300 de participanţi la operaţiunile din Sudanul de Sud.
Vietnam a promis să contribuie cu o unitate de genişti, medici şi elicoptere. Franţa a promis, printre altele, să îi înveţe limba franceză pe membrii trupelor de menţinere a păcii. După ce o serie de soldaţi francezi au fost acuzaţi că au violat băieţi în Republica Centrafricană, François Hollande a anunţat : „Ne vom asigura că drapelul ONU nu va mai fi niciodată pătat”.
