ONU a acceptat schimbarea în Türkiye a numelui oficial în limba engleză al Turciei, în urma unei proceduri declanșate de autoritățile de la Ankara în decembrie. Atunci, președintele turc Recep Tayip Erdogan a emis un memorandum în care a cerut să folosească numele Türkiye, fiind „cea mai bună expresie a culturii, civilizației și valorilor poporului turc”.
Unul din motivele principale și mai pragmatice ale schimbării este „eliminarea asocierii numelui Turciei cu numele curcanului (în engleză)”, pasărea care este cea mai întâlnită pe mesele americanilor de Ziua Recunoștinței dar și un termen „folosit în limbajul colocvial pentru a desemna eșecul”, a declarat Sinan Ulgen, președintele think-tank-ului EDAM din Istanbul, citat de CNN.
Organizațiile internaționale vor folosi, de acum, noul nume al țării, dar publicul larg va avea nevoie, „probabil, de mulți ani ca să treacă de la Turkey la Türkiye”, spune Sinan Ulgen.
O încercare similară de schimbare a fost făcută la mijlocul anilor 1980, în mandatul premierului Turgut Ozal, dar nu a avut suficient sprijin.
Numele Türkiye are și o valoare simbolică, fiind adoptat în 1923, după ce noua națiune a apărut din cenușa Primului Război Mondial. Adoptarea sa la nivel global ar „cimenta locul lui Erdogan în istoria Turciei alături de tatăl fondator al republicii, Mustafa Kemal Ataturk”, a spus Francesco Siccardi, analist la think tank-ul Carnegie Europe.
Motive politice și mai pragmatice
Dintre motivele politice ale schimbării se remarcă faptul că, anul viitor în iunie, vor avea loc alegeri, inclusiv prezidențiale, iar Turcia se luptă cu o criză economică greu de depășit până atunci.
Este „o altă strategie a guvernului pentru a ajunge la alegătorii naționaliști, într-un an crucial pentru politica turcă,”, a spus Francesco Siccardi. Momentul schimbării numelui este „esențial” pentru alegerile de anul viitor, crede acesta.
„Decizia privind schimbarea numelui a fost anunțată în decembrie anul trecut, când președintele Erdogan era în urmă în toate sondajele de opinie și țara traversa una dintre cele mai grave crize economice din ultimii 20 de ani”, a explicat Francesco Siccardi.
Popularitatea lui Recep Erdogan a scăzut semnificativ de-a lungul anilor. Sondajele de la sfârșitul anului trecut arătau că sprijinul pentru partidul de guvernământ este de aproximativ 31-33%, în scădere de la 42,6% în timpul alegerilor parlamentare din 2018.
Totuși, Sinan Ulgen crede că schimbarea numelui a fost mai degrabă o strategie de rebranding, pentru a spori poziția internațională a țării, decât o cascadorie electorală.
Ca de obicei, abaterea atenției publice
„Noul nume va distrage atenția publicului de la probleme mai concrete și stringente și îi va oferi președintelui Recep Erdogan un alt argument pentru a susține o Turcie mai puternică și mai tradițională”, a spus Francesco Siccardi.
Deficitul comerțului exterior al Turciei a crescut cu 98,5% față de anul trecut, ajungând la 6,11 miliarde de dolari în aprilie.
Rata anuală a inflației a crescut până la 73,5% luna trecută, un maximum al ultimilor 22 de ani. Analiştii spun că, în perioadele de criză, preşedintele tinde să recurgă la decizii populiste pentru a abate atenţia de la problemele interne.
Tulburările economice au scos deja oamenii în stradă.
O altă decizie populistă, cu iz naționalist, a lui Recep Erdogan a fost transformarea într-o moschee cu activitate curentă a muzeului istoric al legendarei catedrale creștin ortodoxe Hagia Sofia din Istanbul.
„În absența unor politici concrete care să gestioneze problemele economice și politice ale țării, Erdogan caută salvarea în politicile identitare populiste. (…) El stimulează naționalismul și islamismul turc și vizează personalități din opoziție”, a scris analistul politic Seren Korkmaz despre decizia respectivă.
***
