Din datele CEZ Romania, compania ar trebui să investească în dezvoltarea rețelei de distribuție, în următorii 10 ani, între 9 și 15 miliarde de lei, adică o medie de minim 900 milioane pe an. Problema companiei este că, în ultimii 5 ani, statul a aprobat investiții de 300 de milioane pe an, în medie.
”Investițiile sunt aprobate de autorități. Investițiile nu sunt la nivelul pe care poate ni l-am dori și ni l-am planifica noi, ci sunt conforme și aprobate cu autoritățile din România. Pentru a face aceste investiții majore, avem nevoie de foarte mulți oameni și foarte multe companii care să se implice în acest proces și, din păcate, acest subiect nu este dezbătut așa cum ar trebui”, a declarat Ondrej Safar, CEO CEZ România.
Prezent la Conferința CDG ”România și noua ordine energetică europeană: rolul, locul, businessul”, organizată marți la Palatul Parlamentului, oficialul CEZ a precizat:
”În primul rând, avem nevoie de stabilitate și de o direcție clară, pentru că acele investiții pe care le facem, nu le facem doar noi, le facem prin companii de construcții din România. Atunci, trebuie să venim în fața companiilor de construcții și să le spunem că există această stabilitate, că se pot baza pe noi și că în următorii 10 ani vom investi de 3 ori mai mult.. pentru că firmele de construcții sunt cele care trebuie să instruiască oameni, să atragă oameni. Până la urmă, asta înseamnă efort mare și investiții mari.
Noi suntem în 2023 și, sincer să fiu, nu cunosc planul nostru de investiții pentru 2024. Nu avem nicio idee despre care va fi planul de investiții aprobat în 2025 și pentru următoarea perioadă de reglementare”.
Principalele declarații ale lui Ondrej Safar:
- Când vorbim despre tranziția energetică cred că ar trebui să ne imaginăm cum se va finaliza această tranziție. Întregul sistem energetic se va schimba semnificativ, producția va fi mult mai aproape de consum, multe dintre sursele de energie pe care le folosim azi pentru consum nu vor mai fi posibile pe viitor. Vom conduce mașini electrice, vom conduce mașini ce vor folosi hidrogen, probabil, și vom produce electricitate în propriile noastre case. Ceea ce vreau să spun este că această tranziție energetică va fi foarte dificilă și foarte scumpă și, dacă ne gândim la strategia pentru următorii trei ani, ținând cont de istoricul nostru, putem să cheltuim foarte mulți bani și să facem multe greșeli.
- Noi operăm în producția, distribuția și generarea de electricitate. În special în distribuție, fondurile pe care le folosim vin toate de la consumatori. Toate investițiile pe care le facem, tot, vine din partea consumatorului. Dacă investim în direcția greșită, practic nu vom folosi corect banii consumatorilor.
- Am făcut un studiu despre ce ar însemna tranziția energetică pentru următorii 10 ani. Am făcut acest studiu în compania noastră și am folosit și ajutor din exterior. Am început cu țintele pe care și le-a asumat România ca tranziție energetică și am folosit și studiul euro-eletric care definea la modul general cât costă tranziția energetică. Și studiul ne-a arătat că trebuie să investim în rețeaua de distribuție, în următorii 10 ani, între 9 și 15 miliarde de lei. Sunt bani din partea UE, din partea consumatorilor, din tarife. Autoritățile din România ne-au permis să investim o medie de 300 de milioane, pe an, în ultimii cinci ani. Dacă trebuie să investim 9 miliarde, înseamnă aproape 900 de milioane de lei pe an.
- Investițiile sunt aprobate de autorități. Investițiile nu sunt la nivelul pe care poate ni l-am dori și ni l-am planifica noi, ci sunt conforme și aprobate cu autoritățile din România. Pentru a face aceste investiții majore, avem nevoie de foarte mulți oameni și foarte multe companii care să se implice în acest proces și, din păcate, acest subiect nu este dezbătut așa cum ar trebui.
- Vorbind despre gazul din Marea Neagră și alte proiecte, vorbim până la urmă despre ingineri, oameni pentru care ne batem și de care avem nevoie. În primul rând avem nevoie de stabilitate și de o direcție clară, pentru că acele investiții pe care le facem, nu le facem doar noi, le facem prin companii de construcții din România. Atunci, trebuie să venim în fața companiilor de construcții și să le spunem că există această stabilitate, că se pot baza pe noi și că în următorii 10 ani vom investi de 3 ori mai mult, pentru că companiile de construcții sunt cele care trebuie să instruiască oameni, să atragă oameni și, până la urmă, asta înseamnă efort mare și investiții mari.
- Noi suntem în 2023 și, sincer să fiu, nu cunosc planul nostru de investiții și care va fi acesta pentru 2024. Nu avem nicio idee despre care va fi planul de investiții aprobat în 2025 și pentru următoarea perioadă de reglementare. De aceea, nu pot să merg în fața companiilor și să le spun: Vom investi de 3 ori mai mult, pregătiți-vă de pe acum! Și nu pot să semnez contracte cu aceste companii, pe termen lung, garantându-le aceste investiții și lucrări. Pentru că noi chiar nu știm. Încă suntem în perioada în care împrumutăm bani pentru a acoperi CPT (consum propriu tehnologic). Noi ne împrumutăm cu dobândă de 10% și primim 3% de la reglementator, pentru aceasta. Pentru anul viitor, dacă vrem investiții, trebuie să combinăm banii noștri, împrumuturi și fonduri europene.
- De foarte multe ori primesc întrebarea: De ce facem toate acestea? Europa are targetul de net zero până în 2050, iar noi suntem puțin mai agresivi și ne propunem să devenim neutri până în 2040. De ce facem asta? În anul 2050, consumatorii se vor gândi care este amprenta de carbon pe care o are un produs. Cu cât se pregătește mai bine pentru acel moment, cu atât va fi mai bine pregătită o companie. E ceva ce discutăm și explicăm mediului de afaceri din România.
***
Partener principal:
Parteneri:
- Biriș Goran SPARL
- E.ON
- Electrica Furnizare
- Transelectrica
- Transgaz
- CEZ
- Prime Batteries
- Asociația Cronica Europeană
Partener instituțional:
- Comisia pentru Industrii și servicii – Parlamentul României, Camera Deputaților
