Studiu despre coronavirus comandat de Comisia Europeană - coordonat de românca Oana Geambașu - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Studiu despre coronavirus comandat de Comisia Europeană – coordonat de românca Oana Geambașu

17 februarie, 2021

Oana Geambaşu (foto), masterand în politici de sănătate și management sanitar la Universitatea Harvard T.H. Chan School of Public Health, a fost desemnată să coordoneze un studiu referitor la pandemie realizat cu mai multe universitaţi şi institute de sănătate publică din Europa.

Studiul a fost comandat de Comisia Europeană și va cuprinde un eșantion de 600.000 de cetățeni ai Uniunii.

Cercetarea a fost lansată în decembrie 2020, va dura trei ani și va analiza funcționarea virusului SARS-CoV-2, precum și durata imunității după infectarea cu coronavirus și cea obținută după vaccinare, pentru toate tipurile de vaccinuri existente acum pe piață.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Datele obținute în această cercetare vor ajuta Comisia Europeană și guvernele naționale să ia cele mai eficiente decizii împotrivaa pandemiei de Covid-19.

„Pe noi ne interesează să vedem cum funcționează acest virus pentru a putea contracara aceste efecte și să revenim la o viață cât mai aproape de normal”, a declarat Oana Geambașu, într-un interviu acordat Digi24.

Explicațiile oferite de Oana Geambașu:

  • „Noi analizăm datele provenite din 5 țări – Franța, Italia, Germania, Olanda și Luxemburg – și ne uităm la aproximativ 500.000-600.000 de oameni. Ceea ce ne dorim să facem este să formăm dezvoltarea unui răspuns cât mai eficient și coordonat al țărilor membre prin înțelegerea mecanismului acestui virus. Primul raport pe care îl vom avea va fi în lunile următoare și vom arăta exact ce s-a întâmplat până acum, ce s-a studiat”. „Aceste studii sunt făcute deja de aceste țări și noi încercăm să le integăm și să găsim o modalitate prin care să răspundem coordonat și informat”.
  • „Încercăm să vedem seroprevalența – răspândirea virusului – în populațiile țărilor și factorii de risc pentru infecție, de la adoptarea măsurilor de prevenție până la impactul dat de zonele geografice, ne interesează inclusiv în ce măsură poluarea afectează dezvoltarea bolii, ca și factorii socio-demografici și istoricul medical al persoanelor. Apoi, vrem să înțelegem factorii de risc prin analizarea informațiilor genetice – de exemplu, de ce unii oameni se îmbolnăvesc dar nu dezvoltă simptome sau au simptome ușoare, și de ce alții au simptome foarte grave”.
  • „Apoi, ne interesează să vedem impactul lockdown-ului și altor măsuri de prevenție atât asupra bunăstării populației. Avem date din Olanda, știm că oamenii au menționat că evaluează calitatea vieții lor ca fiind la cel mai scăzut punct de la începutul pandemiei. Apoi, știm că depresia, anxietatea sau sentimentul de înstrăinare sunt la cel mai înalt nivel și astfel încercăm să vedem efectele, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății populației, să știm exact care sunt implicațiile asupra zonei socioeconomice și a relațiilor sociale. Știm că mulți oameni nu merg la medic pentru că le este frică sau evită orice tratament medical până în ultimul moment și acestea vor fi efecte și pe termen scurt, dar și pe termen lung asupra populațiilor”.


citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr