Coaliția de guvernare a început să transmită semnale de limitare a ajutoarelor sociale.Maniera de abordare a acestora, înclusiv din partea PSD, are serioase accente de dreapta.
Miercuri seara, ministrul de resort – Lia Olguța Vasilescu (PSD) – a declarat că Executivul nu va mai „arunca cu nemiluita bani pe ajutoare sociale”, iar joi, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a propus renunțarea la Venitul Minim Garantat (VMG).
„Vă spun, n-o să mai aruncăm cu nemiluita bani pe ajutoare sociale. Cei care primesc ajutoare sociale și sunt apți de muncă trebuie să fie ajutați să se angajazeze și să meargă la muncă”, a explicat ministrul Olguța Vasilescu. Decarația ministrului Muncii e nu doar neobișnuită, pentru PSD, ci e și o noutate de ultimă oră, întrucât acest aspect este abordat în sens contrar în programul de guvernare.
Miercuri, președintele ALDE, C.P. Tăriceanu a reluat subiectul, într-o formă și mai accentuată :
”Trebuie să renunțăm complet la venitul minim garantat care este o invitație la nemuncă, mai ales în contextul în care în România în momentul de față este criză de forță de muncă, sunt societăți comerciale, întreprinzători care merg să aducă forță de muncă din țările vecine.
Nu putem (…) să îi lăsăm pe unii să stea acasă pe venitul minim garantat, în loc să se ducă la muncă. Eu cred că și din punct de vedere, dacă vreți, al demnității individuale a fiecăruia, e preferabil să câștigi un ban muncit decât să stăm cu mâna întinsă să primești un ajutor de la stat”.
Președintele Senatului susține că nu a discutat această propunere cu PSD.
VMG este unul dintre cele mai importante ajutor acordat social – prin intermediul acestuia statul asigură fiecărui cetățean un venit minim pentru supraviețuire. Se acordă nu doar persoanelor cu vârstă de muncă, dar fără job, ci și celor cu pensii prea mici, și copiilor (este acordat pe familie).
Reamintim că România rămâne țara europeană cu cea mai mare rată de sărăcie din UE.
Pe de altă parte, diferența mică dintre venitul minim garantat și salariul minim net este prea mică, astfel încât în zonele sărace beneficiarii preferă un mix de VMG și muncă la negru unui loc de muncă oficial și fiscalizabil.
Situația: 280.000 de beneficiari primesc 850 de milioane de lei anual
Potrivit Legii nr. 416/2001, familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Nivelul lunar al acestui venit se raportează la Indicatorul Social de Referință (ISR – al cărui cuantum este de 500 de lei), și are următoarele valori:
0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură;
0,510 ISR (255 de lei) pentru familiile formate din două persoane;
0,714 ISR (357 de lei) pentru familiile formate din trei persoane;
0,884 ISR (442 de lei) pentru familiile formate din patru persoane;
1,054 ISR (527 de lei) pentru familiile formate din cinci persoane;
câte 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare altă persoană din familiile cu mai mult de cinci membri:
În anul 2016, suma decontată pentru beneficiarii de VMG a fost de aproximativ 800 milioane de lei, la care s-au mai adăugat până în 50 de milioane de lei pentru contribuției de asigurări sociale de sănătate și plata asigurării obligatorii a locuințelor, cheltuieli conexe în cazul beneficiarilor de venit minim garantat.
Potrivit statisticilor Misterului Muncii, aproximativ 280.000 de persoane au beneficiat, în martie, de plata venitului minim garantat, statul plătind aproximativ 70 milioane de lei.
Județele cu cei mai mulți beneficiari sunt Dolj, Bacău, Galați, Vaslui și Teleorman.
România se gândește să limiteze ajutoarele, la nivel global se dezbate introducerea venitului universal de bază
Declarațiile acestor lideri ai coaliției de guvernare (Lia Olguța Vasilescu și Călin Popescu Tăriceanu), vin într-un context în care la nivel global se poartă discuții în jurul introducerii venitului universal de bază, adică a unei sume care să fie virată fiecărui cetățean, fără nicio testare a mijloacelor de trai, fără nicio condiționare și fără ca, în schimb, să impună vreo muncă.
Sumele necesare, despre care nu se știe cam cât ar putea reprezenta în PIB-ul european, ar putea fi obținute parțial din eliminarea costisitoarelor sisteme sociale sau din creșterea TVA sau a altor taxe.
Acest venit presupune acordarea banilor respectivi fără precondiționări (proprități deținute, contribuții anterioare la sistemul de asigurări sociale, obligația de a presta diferite munci în schimbul venitului etc.) A fost deja numit în mai multe feluri – venit social, sau venitul de cetățean, sau dividend (dividendul european).
Un sondaj realizat recent arată că 64% din cetățenii europeni sunt în favoarea unui astfel de venit de bază.
Susținătorii ideii spun că automatizarea, revoluția digitală, globalizarea și desele crize economice au afectat și vor continua să afecteze ocuparea, vor accentua insecuritatea privind locul de muncă și vor diminua standardul social.
De cealaltă parte a baricadei, oponenții introducerii venitului universal de bază susțin că ar fi prea costisitor, iar finanțarea va impune creșteri de taxe, urmate de majorarea prețurilor, ceea ce înseamnă, în final, că tot cei mai săraci vor fi loviți.
În plus, avertizează aceștia, venitul universal va reduce dorința oamenilor de a munci și va atrage “imigrația nedorită”.
În timp ce Elveția a respins recent prin referendum introducerea venitului universal de bază, Canada și Olanda implementează primele testări, iar Finlanda a anunțat un experiment asemănător, început în 2017 și care se va întinde pe 2 ani.
Urmărește-ne pe Google News
