fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

O cauză structurală a deficitului bugetar : Evoluția pe 17 ani a muncii în economia subterană

de Marin Pana 27.9.2013

Neplata contribuțiilor de asigurări sociale reprezintă aproape un sfert din evaziunea fiscală totală. În principal, este vorba despre plata ”la negru” pentru munca depusă, adică neachitarea sumelor cuvenite statului pentru pensii, sănătate și șomaj. Anul trecut, România avea 1,45 milioane persoane care lucrau în această formă, ceea ce însemna 23% din totalul salariaților.

Tehnic, numărul celor care lucrează fără să achite taxe este dat de diferența între numărul de salariați rezultat pe baza Anchetei asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO) și cel care figurează în Cercetarea statistică privind costul forței de muncă în unitățile economico-sociale, unde sunt cuprinse doar locurile de muncă pentru care se contabilizează impozitele cuvenite statului.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa cum situația economică foarte dificilă a generat o creștere masivă a muncii ”la negru” în anul 1999, după care a urmat o revenire spre niveluri mai scăzute și o reluare a creșterii sectorului nefiscalizat care a dus în 2004 la depășirea pragului de 1 milion de salariați fără acte în regulă.

Introducerea cotei unice de impozit de 16% în 2005 nu a avut decât un efect minor, cu un nou avans al numărului de persoane dispuse să încalce legea pe măsură ce cota efectivă de impozitare a urcat spre nivelurile din 2004, urmare a neindexării deducerii personale și chiar a diminuării ei ulterioare pentru cei cu venituri impozabile de peste 1.000 de lei.

Manifestarea deplină a afectelor crizei economice a dus numărul celor care lucrează ”la negru” spre cota de 1,5 milioane persoane. Cu mare greutate și cu derularea unor programe de reintegrare profesională ce au costat aproape 0,3% din PIB s-a reușit anul trecut stoparea pentru moment a tendinței de creștere dar reușita plafonării evaziunii de pe piața muncii în 2013 rămâne încă incertă.

O altă categorie importantă a economiei neobservate o reprezintă activitatea realizată de unităţile neînregistrate din sectorul informal. În această categorie intră: croitorii, mecanicii auto, coaforii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lecţii particulare, persoane care închiriază casă în timpul vacanţei etc. Pentru astfel de activităţi se realizează evaluări distincte, folosindu-se ipoteze specifice.

Per total, anul trecut s-a produs o evaziune fiscală în sumă de aproximativ 19 miliarde lei la contribuțiile de asigurări sociale, la care se adaugă alte 6 miliarde lei neachitați în contul impozitului pe venit. Asta în contextul în care evaziunea fiscală totală a fost estimată undeva în jur de 81 miliarde lei sau 14% din PIB.

Un calcul simplu arată că dacă am fi redus cu 60% evaziunea fiscală (de eliminat în totalitate nu a reușit nici o țară din lume) anul trecut, nu am fi avut deficit bugetar și nu ar fi trebuit să venim cu subvenții de la buget pentru a putea efectua în bune condiții plata pensiilor și indemnizațiilor de șomaj. Asta chiar dacă am mai fi avut în continuare un număr ”rezonabil” de circa 600 de mii de lucrători nefiscalizați, la fel ca în anii 2001 – 2002.

Evoluția evaziunii fiscale din muna la negru și din sectorul informal în perioada 2000 – 2012 ( miliarde lei) :

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Simplificat, România are cam șase milioane de salariați, dintre care numai 4,5 milioane contribuie la buget iar ceilalți sunt pe post de free-riders, adică beneficiază de servicii sociale fără a plăti taxele pe muncă și venit. Primii, care întrețin fiecare și câte un pensionar, nu primesc servicii din partea statului pe măsura contribuțiilor.

Rata de dependență se transformă astfel, în mod real la nivelul întregii societăți, de la 0,75 la 1 ( dacă am avea 6 milioane de salariați contributivi la 4,5 milioane pensionari), la 1,33 la 1 ( 4,5 milioane salariați contributivi la cei 4,5 milioane pensionari plus cei 1,5 milioane salariați necontributivi). Mai mult, aici de aici rezultă și dificultatea de a reduce cota legală de taxare a salariilor fără a extinde teritoriul fiscalizat pe piața muncii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.9.2013

3 comentarii

  1. pfa
    28.9.2013, 8:48 am

    ati omis cele peste 1 milion de PFA-uri care pot fi asimilate salariatilor

    4.7-alb
    1.6-negru
    1.5-pfa

    total: aproape 8 milioane de salariati

  2. iooo
    28.9.2013, 5:23 pm

    nu cred in cifrele mentionate in articol privind munca la negru poate in ultimul timp in cadrul muncii la negru s-a introdus si munca la gri adica salar minim pe carte si restul in plic, altfel nu ar putea fi calculata pierdrea cas si nici numarul de angajati la negru nu ar fi avut cum sa creasca fata de 2008,in domeniile care s-au prabusit cel mai puternic in criza predomina munca la negru, de ex constructiile turismul comertul, cum sa fie mai multi oameni la negru daca aceste domenii au scazut cel mai mult?

  3. Turambar
    29.9.2013, 8:53 am

    Atentie! Aveti o hiba metodologica. In Ancheta asupra forței de muncă în gospodării, nr de salariati rezulta pe baza calculului din total populatie oficiala, fara a se tine cont de efectul migratiei, mai ales dupa 2005 – 2007. Calculam din 18 milioane total populatie, nu din cei 15,6 – 16 milioane care in aceasta perioada au fost de fapt in tara. De unde un nr mai mare de salariati, de unde o diferenta mai mare intre estimarea lor si platitorii de impozite ce rezulta din cealalta cercetare, Cercetarea statistică privind costul forței de muncă în unitățile economico-sociale. O parte insemnata din aceasta crestere a celor neprinsi in impozite sint de fapt cei care sint in strainatate, iar concluziile, pe cale de consecinta, sint de revizuit.

Lăsați un comentariu


Stiri

ANRE a avizat 35 de proiecte depuse primării în Programul Termoficare

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis, până în prezent, 35 de avize pentru proiecte depuse în cadrul Programului Termoficare, cu o… Mai mult

Stiri

Peste 8 milioane de bolnavi cronici, acces redus la medicația zilnică – Patronatul Producătorilor Români de Medicamente

Vladimir Ionescu

Pandemia Covid a generat o evoluție atipică a consumului de medicamente din România, cu achiziții de panică a unor produse, pe de o parte, și… Mai mult

Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 94 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult