Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

O cauză structurală a deficitului bugetar : Evoluția pe 17 ani a muncii în economia subterană

de Marin Pana 27.9.2013

Neplata contribuțiilor de asigurări sociale reprezintă aproape un sfert din evaziunea fiscală totală. În principal, este vorba despre plata ”la negru” pentru munca depusă, adică neachitarea sumelor cuvenite statului pentru pensii, sănătate și șomaj. Anul trecut, România avea 1,45 milioane persoane care lucrau în această formă, ceea ce însemna 23% din totalul salariaților.

Tehnic, numărul celor care lucrează fără să achite taxe este dat de diferența între numărul de salariați rezultat pe baza Anchetei asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO) și cel care figurează în Cercetarea statistică privind costul forței de muncă în unitățile economico-sociale, unde sunt cuprinse doar locurile de muncă pentru care se contabilizează impozitele cuvenite statului.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa cum situația economică foarte dificilă a generat o creștere masivă a muncii ”la negru” în anul 1999, după care a urmat o revenire spre niveluri mai scăzute și o reluare a creșterii sectorului nefiscalizat care a dus în 2004 la depășirea pragului de 1 milion de salariați fără acte în regulă.

Introducerea cotei unice de impozit de 16% în 2005 nu a avut decât un efect minor, cu un nou avans al numărului de persoane dispuse să încalce legea pe măsură ce cota efectivă de impozitare a urcat spre nivelurile din 2004, urmare a neindexării deducerii personale și chiar a diminuării ei ulterioare pentru cei cu venituri impozabile de peste 1.000 de lei.

Manifestarea deplină a afectelor crizei economice a dus numărul celor care lucrează ”la negru” spre cota de 1,5 milioane persoane. Cu mare greutate și cu derularea unor programe de reintegrare profesională ce au costat aproape 0,3% din PIB s-a reușit anul trecut stoparea pentru moment a tendinței de creștere dar reușita plafonării evaziunii de pe piața muncii în 2013 rămâne încă incertă.

O altă categorie importantă a economiei neobservate o reprezintă activitatea realizată de unităţile neînregistrate din sectorul informal. În această categorie intră: croitorii, mecanicii auto, coaforii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lecţii particulare, persoane care închiriază casă în timpul vacanţei etc. Pentru astfel de activităţi se realizează evaluări distincte, folosindu-se ipoteze specifice.

Per total, anul trecut s-a produs o evaziune fiscală în sumă de aproximativ 19 miliarde lei la contribuțiile de asigurări sociale, la care se adaugă alte 6 miliarde lei neachitați în contul impozitului pe venit. Asta în contextul în care evaziunea fiscală totală a fost estimată undeva în jur de 81 miliarde lei sau 14% din PIB.

Un calcul simplu arată că dacă am fi redus cu 60% evaziunea fiscală (de eliminat în totalitate nu a reușit nici o țară din lume) anul trecut, nu am fi avut deficit bugetar și nu ar fi trebuit să venim cu subvenții de la buget pentru a putea efectua în bune condiții plata pensiilor și indemnizațiilor de șomaj. Asta chiar dacă am mai fi avut în continuare un număr ”rezonabil” de circa 600 de mii de lucrători nefiscalizați, la fel ca în anii 2001 – 2002.

Evoluția evaziunii fiscale din muna la negru și din sectorul informal în perioada 2000 – 2012 ( miliarde lei) :

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Simplificat, România are cam șase milioane de salariați, dintre care numai 4,5 milioane contribuie la buget iar ceilalți sunt pe post de free-riders, adică beneficiază de servicii sociale fără a plăti taxele pe muncă și venit. Primii, care întrețin fiecare și câte un pensionar, nu primesc servicii din partea statului pe măsura contribuțiilor.

Rata de dependență se transformă astfel, în mod real la nivelul întregii societăți, de la 0,75 la 1 ( dacă am avea 6 milioane de salariați contributivi la 4,5 milioane pensionari), la 1,33 la 1 ( 4,5 milioane salariați contributivi la cei 4,5 milioane pensionari plus cei 1,5 milioane salariați necontributivi). Mai mult, aici de aici rezultă și dificultatea de a reduce cota legală de taxare a salariilor fără a extinde teritoriul fiscalizat pe piața muncii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.9.2013

3 comentarii

  1. pfa
    28.9.2013, 8:48 am

    ati omis cele peste 1 milion de PFA-uri care pot fi asimilate salariatilor

    4.7-alb
    1.6-negru
    1.5-pfa

    total: aproape 8 milioane de salariati

  2. iooo
    28.9.2013, 5:23 pm

    nu cred in cifrele mentionate in articol privind munca la negru poate in ultimul timp in cadrul muncii la negru s-a introdus si munca la gri adica salar minim pe carte si restul in plic, altfel nu ar putea fi calculata pierdrea cas si nici numarul de angajati la negru nu ar fi avut cum sa creasca fata de 2008,in domeniile care s-au prabusit cel mai puternic in criza predomina munca la negru, de ex constructiile turismul comertul, cum sa fie mai multi oameni la negru daca aceste domenii au scazut cel mai mult?

  3. Turambar
    29.9.2013, 8:53 am

    Atentie! Aveti o hiba metodologica. In Ancheta asupra forței de muncă în gospodării, nr de salariati rezulta pe baza calculului din total populatie oficiala, fara a se tine cont de efectul migratiei, mai ales dupa 2005 – 2007. Calculam din 18 milioane total populatie, nu din cei 15,6 – 16 milioane care in aceasta perioada au fost de fapt in tara. De unde un nr mai mare de salariati, de unde o diferenta mai mare intre estimarea lor si platitorii de impozite ce rezulta din cealalta cercetare, Cercetarea statistică privind costul forței de muncă în unitățile economico-sociale. O parte insemnata din aceasta crestere a celor neprinsi in impozite sint de fapt cei care sint in strainatate, iar concluziile, pe cale de consecinta, sint de revizuit.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ana Birchall și Cozmin Gușă au fost excluși din PSD

Vladimir Ionescu

CEx PSD a votat, marți seara, pentru excluderea din partid a Anei Birchall, fostul ministru al Justiției, și a lui Cozmin Gușă. Viorica Dăncilă s-a… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri: Supra-reglementarea, țintită de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării încă de lansare

Adrian N Ionescu

Echilibrul dintre libertatea economică și reglementarea economiei a fost obiectul celei dintâi dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu ocazia… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor confirmă observațiile cursdeguvernare.ro privind ”gaura” reală de la buget

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a confirmat, marți, într-o postare pe Facebook, gaura reală a bugetului general consolidat, de 21 de miliarde de lei după primele… Mai mult

Stiri

Decizie judecătorească: PSD trebuie să facă publice sursele de finanțare a mitingului “împotriva abuzurilor”

Vladimir Ionescu

PSD este obligat de instanța Curții de Apel București să facă publice sursele de finanțare și prestatorii de servicii de la mitingul “împotriva abuzurilor” organizat… Mai mult

Stiri

Statistica sesizărilor primite de DNA – 25 în 9 luni, față de 1.513 anul trecut

Vladimir Ionescu

Scăderea evidentă a numerului de dosare investigate de DNA se explică prin prăbușirea numărului de sesizări, a explicat marți procurorul-șef interimar al instituției, Călin Nistor,… Mai mult

Stiri

Ministrul Cătălin Predoiu cere statistica dosarelor cu magistrați corupți

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Secției speciale și DNA statisticile privind numărul dosarelor de corupție în care sunt vizați magistrați, pentru a putea să-și… Mai mult

Stiri

Adina Vălean, aviz pozitiv în Comisia Juridică a Parlamentului European

Vladimir Ionescu

Comisia pentru Afaceri Juridice (Comisia JURI) a dat aviz favorabil, în ședința de marți a forului legislativ al PE, pentru Adina Vălean, propusă comisar european… Mai mult