Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

O analiză a fondurilor europene și câteva sugestii

de Gratian Mihailescu 16.9.2013

În România absorbția fondurilor europene a fost o problemă strategică a tuturor guvernelor din 2007 până în prezent. Din păcate, instabilitatea politică a avut o influență negativă asupra fondurilor. Cele trei defecte despre care am scris în articolele de până acum sunt:

Lipsa înțelegerii fenomenului afaceri europene. România nu este încă conectată la mecanismul UE și politicienii nu au înțeles importanța afacerilor europene. România suferă la capitolul lobby, fiind, probabil, ultima țară din UE cu cel mai mic număr de birouri naționale de la Bruxelles (ONG-uri, sectorul privat, reprezentări instituționale). Înțelegerea deplină a mecanismelor specifice ale UE este un factor esențial în creșterea eficienței de accesare a fondurilor structurale.

Lipsa de resurse umane. Un alt factor care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor UE a fost factorul resurselor umane: Lipsa unei strategii de atragere / de formare a tuturor resurselor financiare și non-financiare de către societatea românească, lipsa practicilor de management de proiect din sectorul public și privat, eșecul de a menține specialiști în administrația publică.

Corupția și politizarea excesivă a fondurilor europenea fost o altă problemă întâlnită în sistemul privat și instituțional românesc. Achizițiile publice au fost expuse la fenomenul corupției, acestea reprezentând moneda de schimb dintre partidele politice și susținătorii lor în campaniile electorale.

Guvernanța multi-nivel vs fonduri europene

Guvernanța pe mai multe niveluri este un concept modern, promovat de UE și de alte organizații care reprezintă interesele regiunilor (AER, COR, CCRE), și se bazează pe principiul subsidiarității. În opinia mea, pe termen scurt, există un impact negativ de funcționare administrativă pe trei niveluri (din cauza costurilor ridicate de funcționare, a birocrației, și a posibilității apariției actelor de corupție).

Pe termen lung, guvernanța pe mai multe niveluri are beneficiile sale (mai aproape de cetățeni, nevoile locale vs finanțări locale, și alegerile directe regionale). Ar trebui remarcat faptul că guvernanța pe mai multe niveluri nu funcționează atunci când este în strânsă legătură cu incapacitatea administrativă și performanța slabă a administrației publice. Exemplu polonez a fost cel mai bun exemplu de management al fondurilor UE, deoarece diviziunea administrativă s-a realizat în 2 valuri din 1992 și 1999. A fost timp suficient pentru personalul implicat în administrația publică poloneză să evolueze la un mecanism eficient (comunicații și sarcini). Când Polonia a început să folosească fondurile UE, în 2004, au experimentat deja 5 ani de funcționare administrativă pe mai multe niveluri.

În România, situația este diferită, deoarece este încă o țară centralizată, și pentru a avea o guvernare multi-nivel funcțională, ai nevoie de timp și de o reformă a administrației publice, reformă care se lasă așteptată, nici un guvern de până acum nefiind în stare de acest lucru.

Slovacia este exemplu negativ, atunci când vine vorba de eficiența guvernării pe mai multe niveluri. Deși Slovacia are opt regiuni care au o oarecare autonomie din 2002, autoritatea regională nu are nicio putere de decizie, care creează o nepotrivire între descentralizarea funcțională și politică.

Reforma teritorial administrativă

Mai întâi de toate politicienii din România și administrația publică trebuie să înțeleagă beneficiile reale ale aderării la UE și modul în care UE funcționează. Birouri de lobby ar trebui deschise la Bruxelles (pentru administrații regionale, pentru organizațiile care reprezinta industria , pentru alte asociații și ONG-uri importante pentru sectorul economic românesc). Fiecare administrație trebuie să aibă oameni bine instruiți în domeniul UE, care să se implice în managementul de proiect sau elaborarea unei cereri de finanțare în funcție de nevoile de dezvoltare stabilite prin programe și strategii realizate de aceiași specialiști ai administrației. Tot acest personal ar trebui să fie motivat financiar, pentru a rămâne în sectorul instituțional. Schimbarea repetată a personalului nu aduce performanță și continuitate în procesul de absorbție a fondurilor UE.

În ceea ce privește reforma teritorială ar trebui să fie făcută de jos în sus. Acesta ar trebui să înceapă cu o reformă de la sate și comune (România este în top 3 țări din UE în ceea ce privește numărul de municipalități). Un proces de consolidare este necesar pentru a vedea care municipalitate este capabilă să se susțină din punct de vedere financiar. Guvernul ar trebui sa elaboreze politici de dezvoltare regională în așa fel încât să stimuleze competiția între administrații pentru a-I motiva să aplice la cât mai multe proiecte europene. Descentralizarea fiscală ar putea fi de ajutor în cazul în care resursele financiare vor fi distribuite în funcție de nevoile de dezvoltare. Municipalitățile ar trebui să devină competitive și nu ar trebui să depindă de bani de investiții de la guvernul central (bani oferiți pe linie politică).

Neajunsuri instituționale

Lipsa unor indicatori reali de dezvoltare și stabilirea unor obiective incoerente în documentele strategice coroborat cu lipsa strategiilor de dezvoltare locală și regională a fost una din problemele perioadei 2007-2013. Programarea eficientă a viitoarelor documente strategice (2014-2020) care să atragă investițiile viitoare cu fonduri UE reprezintă unul dintre factorii care pot duce la o mai bună absorbție pe viitor. Dacă indicatorii nu sunt fezabili și sustenabili urmărea va fi un eșec de cheltuire a fondurilor UE. (exemplu: dezastru de Programul de Resurse Umane pentru perioada 2007-2013). Riscăm să pierdem bani, deoarece mai sunt doar 4 luni până la intrarea oficială în perioada noului exercițiu financiar și România încă nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească în mod clar prioritățile investiționale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în următorii 7 ani.. Un alt factor de legătură cu cel anterior este lipsa unei strategii locale pentru accesarea de fonduri europene; foarte puține județe din România au o strategie. Aceste documente trebuiau să fie dezvoltate înainte de 2007, prin intermediul programelor de pre-aderare, cum ar fi PHARE. Din păcate conform unui raport al Comisiei Europene, peste 90% din fondurile de pre-aderare au fost afectate de nereguli. Gestionarea incorectă a fondurilor de pre-aderare au avut un impact negativ și asupra resurselor umane, lipsa de personal calificat fiind unul dintre mai importante motive ale nivelului scăzut de absorbție.

O altă problemă din perioada anterioară a constituit-o birocrația excesivă și lipsa de comunicare între ministere și organismele regionale. Excesul de birocrație a dus la întârzieri mari. O mare parte din aceste proceduri sunt necesare, dar altele pot fi și trebuie să fie modificate prin decizii ale autorităților publice din România.

Fondurile europene si corupția

Există diferite stadii de corupție atunci când vorbim despre fondurile UE. Nepotismul este un tip de corupție și este întâlnit atunci când vine vorba de locuri de muncă în administrația publică. Persoane necalificate, rude ale politicienilor sau a altor persoane din administrație (directori, șefi de agenții, etc) sunt angajați în acest sector, fără a avea experiență corespunzătoare, și așa ajungem la problema lipsei de resurse umane. Sistemul de angajare în administrația publică și în special în departamentele care se ocupă de fondurile UE, ar trebui să fie competitiv, factor ce ar contribui la o mai bună absorbție.

Problema majoră din România în ultimii ani a fost în procesul de achiziții publice. Anul trecut, cele mai multe dintre programe au fost oprite după ce UE a constatat nereguli în procesul de achiziții. În acest an, ne confruntăm cu aceleași probleme. Blocarea fondurilor UE în perioada 2007-2013 s-a realizat datorită fenomenului de politizare excesivă și din cauza contractelor de achiziții publice cu dedicație, sau a conflictelor de interese.

Rolul mass media si al societății civile

Mass-media și societatea civilă are un rol decisiv în procesul de absorbție al fondurilor UE. Importante think-tankuri ar trebui să crească gradul de conștientizare, în mass-media, cu privire la neregulile și disfuncționalitățile sistemului de gestionare al fondurilor UE. În cazul în care factorii de decizie sunt deschiși la propunerile societății civile rezolvarea problemelor din sistem se va realiza mai ușor. Din păcate, în România acest lucru nu se întâmplă. Este necesar un continuu dialog, prin intermediul mass-media, între reprezentanții societății civile și factorii de decizie ai managementului fondurilor și politicieni, cu scopul de a îmbunătăți gestionarea fondurilor UE.

Sugestii pentru 2014-2020

A fost demonstrat științific că modelul polonez de proiectare a PO-urilor a fost un succes în reducerea disparităților economice. Fiecare regiune trebuie să aibă un anumit POR, care ar trebui să fie modelat pe nevoile și specificul regiunii. Din păcate, în România designul viitoarelor PO-uri, va fi centralizat sub forma unui singur program, și nu formatat pentru specificul fiecărei regiuni. De aceea ADR-urile ar trebui să aibe mai multa putere în procesul de management al fondurilor și să gestioneze și axe prioritare din POSDRU sau POSCCE, în funcție de nevoile fiecărei regiuni.

Corupția este o problemă uriașă pentru fiecare țară, atunci când vorbim despre gestionarea fondurilor UE, însă în România ea atinge cote maxime. Ar trebui stabilit un mecanism, mecanism care poate depista devreme neregulile cu fonduri UE. Ar fi indicat ca experți europeni să monitorizeze procesul de management al fondurilor europene. Agențiile specifice, care se ocupă cu probleme de corupție, cum ar fi (DNA, ANI, DLAF) ar trebui să aibă birouri regionale și personal calificat pentru a aborda aceste probleme. De asemenea bugetul partidelor politice ar fi indicat sa fie monitorizat de către instituțiile statului și ar trebui să fie mai transparent. Aici intervine rolul societății civile, care ar trebui sa fie activă: ar trebui ca prin programe specifice să formeze specialiști (din sectorul public, din sectorul ONG, jurnaliști de investigație sau tineri studenți) care să devină whistleblowers și watchdogs la nivel regional.

Reforma administrației ar trebui realizată. Angajarea în sectorul public (județ, primărie, guvernu) trebuie să se facă pe concurență loială și competențe. La nivel local și regional e nevoie de specialiști care pot scrie strategii de dezvoltare locală și regională și pot accesa fonduri în funcție de nevoile de dezvoltare. La Organismele Intermediare și Autoritatățiile de Management ar trebui să fie oameni bine pregătiți, cu experiență în evaluarea proiectelor. Toți specialiștii ar trebui să fie motivați financiar, și să nu se schimbe în funcție de schimbările politice.

România nu este încă racordată la mecanismele europene. România are nevoie de lobby intens la Bruxelles, instituțional și privat. Politicienii trebuie să înțeleagă ce sunt afacerile europene. Avem nevoie de parteneriate și colaborări intense cu țări mai dezvoltate din acest punct de vedere. Avem nevoie de vizibilitate de proiecte și de parteneri în capitala Europei.

Cele mai importante aspecte care pot fi luate în considerare sunt consolidarea sistemului instituțional și a statului de drept, factori care sunt elementele de bază în procesul de decizie al politicilor. Transparență, responsabilitate, eficiență, guvernanță pe mai multe niveluri, competitivitate sunt cuvintele cheie care ar trebui să fie pilonii fiecărui sistem. În România, toate acestea sunt în faza incipientă. Și apoi putem merge mai departe și să discute despre lipsa de capital uman, inovație și nevoile de infrastructură, efecte de aglomerare, distanța și accesibilitatea la o piață. Dar mai întâi trebuie să ne asigurăm că pilonii de bază și de capital funcționează într-un mod sănătos.

***

Grațian Mihăilescu este expert Dezvoltare Regională și Afaceri Europene, colaborator al mai multor think tankuri pe probleme de regionalizare și fonduri europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2013

Un raspuns

  1. Costache Mihaela
    23.9.2013, 12:21 pm

    Sugestii pentru 2014-2020-
    ar fi bine sa nu ne mai uitam in curtea altora si sa invatam sa ne gospodarim singuri, dupa propriul nostru model si dupa propriile noastre puteri..sunt destui cei capabili sa ne indrume spre calea de urmat, insa este f important sa intelegem ca nu se doreste o cale..nu se poate compara economia si nivelul nostru de trai si de viata nici cu al Poloniei, nici cu al Suediei nici cu al nimanui…pana cand nu o sa intelegem lucrul asta, nu o sa ajungem nicaieri…

Lăsați un comentariu


Europa

Germania reduce prognoza de creștere economică și pentru 2020

Alexandra Pele

Germania a redus prognoza de creștere economică pentru anul viitor la 1% din PIB, de la 1,5% estimarea anterioară. Guvernul de la Berlin anticipează că… Mai mult

Stiri

Număr record de spectatori la teatru și operă, în 2018. Fără bani pentru noi premiere, creșterea se va opri

Mariana Bechir

Aproape 79% din românii de peste 16 ani nu participaseră în 2015 (singurul an pentru care Eurostat deține date comparative detaliate) la nici măcar un… Mai mult

Europa

Acord nou, probleme noi: Pisica Brexitului a fost aruncată în Parlamentul de la Londra, unde nu există a treia variantă

Victor Bratu

Uniunea Europeană nu are motive să răsufle ușurată: perspectiva ieșirii Marii Britanii din Uniune fără un acord nu a fost înlăturată. Chiar devine mai probabilă… Mai mult

Stiri

Ofițerii de Securitate care l-au torturat pe Gheorghe Ursu – achitați. Decizia nu e definitivă

Vladimir Ionescu

Magistrații Curții de Apel Bucureşti i-au achitat, joi, pe Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş, foști ofițeri de Securitate, acuzați inițial de crime împotriva umanității, în… Mai mult

Stiri

Mafia pădurilor / Un al doilea pădurar ucis de hoții de lemne în ultima lună

Vladimir Ionescu

Un angajat al Romsilva a fost ucis de hoții de lemne surprinși în pădure. Liviu Pop (30 de ani, cu trei copii), era pădurar în… Mai mult

Europa

Un nou acord Brexit: textele revizuite ale Acordului de Retragere și ale Declarației politice

Victor Bratu

Echipele de negociatori europeni și britanici au ajuns joi la un nou acord Brexit, chiar înaintea reuniunii Consiliului UE de la Bruxelles. Premierul Boris Johnson… Mai mult

Stiri

Criza opioidelor, SUA / Giganții pharma oferă 50 de mld dolari pentru închiderea investigațiilor

Iulian Soare

Cinci producători şi distribuitori de medicamente oferă 22 de miliarde de dolari în numerar și servicii și medicamente în valoare de 28 de miliarde de… Mai mult