O acreditare: și politică și pe genunchi. Spitalul Sfânta Maria poate face, oficial, transplanturi pulmonare. Verdictul specialiștilor: ”Asta este o prostie!”. Acreditarea validează, însă, investițiile

Președintele Agenției Naționale a Transplantului, Radu Deac, a anunțat  că evaluarea de la Spitalul Sfânta Maria s-a încheiat și verdictul specialiștilor este clar: unitatea poate efectua transplanturi pulmonare, cele mai complexe și riscante transplanturi de organe.

Când vor începe concret intervențiile? Cât mai curând, spune președintele ANAT, deoarece există un obiectiv clar: realizarea transplantului pulmonar în România.

Problema e, însă, (mult) mai complicată :

-un număr semnificativ de specialiști spun că, de fapt, spitalul nu e nici pe departe pregătit, iar acreditarea s-a dat numai pentru justificarea unor investiții

-specialistii care au dat, inițial, undă verde acreditării nu aveau nivelul adecvat de competențe

-prin comparație, Ungaria s-a pregătit timp de 10 ani pentru acreditarea unui centru de transplanturi atât de complexe. Iar Turcia o ia de la capăt cu un astfel de centru de transplant, după eșecul unei organizări care a durat câțiva ani.

-La București s-a făcut totul repede. Foarte, foarte repede.

Iată cum au stat și cum stau lururile :

Acreditarea pentru introducerea la Sf. Maria a primului program de transplant pulmonar din România exista încă din primăvara anului trecut, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Radu Deac, dar s-a simțit nevoia unei reevaluări după controversele declanșate anul trecut pe tema capacității acestui spital de a efectua astfel de intervenții de cea mai înaltă clasă.

Ce nu spune Radu Deac, spune fostul ministru Vlad Voiculescu: cei care au verificat în aprilie anul trecut îndeplinirea condițiilor au fost un asistent medical de la Timișoara și un funcționar de la Direcția de Sănătate Publică București.

În plus, nu este clar dacă astăzi este respectată o condiție esențială: Spitalul să aibă sub contract de muncă, full-time, un medic coordonator al echipei chirurgicale, medic ce trebuie să aibă „supraspecializare în transplant de organ, cu experienţă de cel puţin 5 ani dobândită în centre cu activitate recunoscută de transplant”, după cum prevăd normele în vigoare.

Cum s-a făcut reevaluarea

Spitalul este unul de sector, subordonat Primăriei Capitalei. Săptămâna trecută, ministrul Sănătății, Florin Bodog (PSD) și primarul Capitalei, Gabriela Firea (PSD) au avut o primă discuție pe subiect. Marți, PMB a cerut “în mod expres” verificarea condițiilor pentru a include Spitalul Sf. Maria în programul național de sănătate pentru transplant.

În România, acreditarea centrelor de transplant se face pe baza unor criterii comune tuturor organelor, neexistând seturi diferite, în funcție de organ. Criteriile s-au modificat puțin de-a lungul anilor, dar, în principiu, cele din ultimul document, OMS 860/2013, sunt cam aceleași stabilite în urmă cu 15 ani de actualul președinte al ANT, profesorul Deac.

Chiar și așa, Inspecția Sanitară de Stat constata la sfârșitul lunii noiembrie că spitalul este departe de a îndeplini aceste condiții din OMS 860:

Medicul coordonator sau comerțul cu blana ursului din pădure

În primul rând, spun normele în vigoare,  trebuie să existe un doctor coordonator al echipei chirurgicale, medic ce trebuie să aibă „supraspecializare în transplant de organ, cu experienţă de cel puţin 5 ani dobândită în centre cu activitate recunoscută de transplant – certificare prin documente care să ateste că a desfăşurat inclusiv activitate practică şi cel puţin 20 de transplante ca operator principal, sau: – acreditare UEMS (European Union of Medical Specialists) în transplant de organ” și lucări de specialitate publicate în domeniu.

În primăvara 2016, când s-a emis acreditarea (de către fostul ministru al Sănătății Patriciu Achimaș Cadariu) exista doar promisiunea că doctorul Igor Tudorache de la la Centru Universitar din Hanovra va face transplanturile de la Sfânta Maria. Fără ca specialistul să fie însă angajat full-time la București.

În noiembrie, situația era aceeași, medicul Igor Tudorache urmând să lucreze doar part-time.

Joi, 22 martie 2017, președintele ANAT confirmă indirect că nimic nu s-a schimbat în relația contractuală dintre spitalul bucureștean și medicul angajat în Germania. Întrebat dacă Tudorache are contract permanent de muncă la Sfânta Maria, Radu Deac (foto) a explicat pentru cursdeguvernare.ro: „Greu de precizat. Dânsul a avut contract cu Spitalul Sfânta Maria, deci aceste precizări trebuie făcute de spitalul respectiv. Probabil că aceasta este intenția. Deocamdată, până când demarează întreaga activitate, e greu să vă confirm dacă lucrează la Sfânta Maria”.

Cu toate acestea, Deac insistă că spitalul poate face transplant de plămâni: „Din conținutul dosarului și din vizita care s-a făcut acolo ieri rezultă că toate condițiile au fost îndeplinite (în aprilie 2016, momentul acreditării – n. red.) și se mențin și la ora actuală”.

Cum s-a făcut acreditarea și ce spun specialiștii – „Este o prostie”

La fel de superficial ca acum s-a făcut și acreditarea Spitalului Sf. Maria ca centru de transplant pentru plămâni – cei care au verificat în aprilie anul trecut îndeplinirea condițiilor au fost un asistent medical de la Timișoara și un funcționar de la Direcția de Sănătate Publică București, a explicat pentru cursdeguvernare.ro fostul ministru Vlad Voiculescu (foto).

„Ideea că un centru care să facă cel mai complex transplant din lumea asta este acredit fără participarea măcar a unui singur expert în transplant pulmonar” este de neconceput, spune fostul ministru.

Dr. Ioan Cordoș (foto), de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și preşedintele Comisiei de chirurgie toracică din Ministerul Sănătăţii, a declarat de mai multe ori pe parcursul anului trecut că Sfânta Maria este departe de cerințele minimale pentru un astfel de statut.

Acum, după ce a aflat că președintele ANT susține că transplantul poate începe în România, la Sf Maria, el a declarat pentru cursdeguvernare:

„Asta este o prostie. Transplantul de plămân este cel mai complicat, este un proces complex care nu presupune doar intervenția chirurgicală. Nu trebuie decât să se răspundă la două întrebări pentru înțelege ce se întâmplă: Are secție de chirurgie toracică? Are secție de pneumologie?„, a explicat Ioan Cordoș, adăugînd: „România nu este pregătită pentru programul de transplant pulmonar”.  

Cristian Oancea (foto), medic pneumoftiziolog, conferențiar universitar la Disciplina de Pneumologie și membru al Societății Române de Pneumologie, este unul dintre cei doar patru medici recunoscuți de AKH pentru monitorizarea pacienților după executarea transplantului.

Și el consideră că lucrurile sunt simple cu Spitalul Sfânta Maria: „Mergeți acolo și vedeți dacă există vreun medic care a monitorizat sau a făcut transplant pulmonar. Ai nevoie de personal cu experiență, altfel faci precum o țară din vecinătate care a făcut un astfel de experiment și a avut o rată de supraviețuire 0. Din păcate, la noi totul a luat o conotație politică”.

Motivul pentru care autoritățile se încăpățânează să includă spitalul în programul de transplant pulmonar : validarea investițiilor

Radu Deac recunoaște că există un interes deosebit pentru a se face cât mai repede primul transplant la Sfânta Maria, dar motivul pare fără legătură cu pacienții: „Ne interesează ca într-un timp cât mai scurt posibil să se facă transplant de plămâni în România şi ca această unitate care a progresat cel mai rapid în crearea condiţiilor, să-şi poată valida investiţiile şi efortul pe care l-a făcut în specializare”, a declarat acesta vineri.

În clinică s-au investit până acum 10 milioane de euro, iar fostul ministru Vlad Voiculescu explică de ce inactivitatea de la spital l-ar putea afecta nu doar pe managerul Narcis Copcă, ci și pe cei din PMB care au aprobat finanțarea:

„Unul dintre motive ar fi justificarea unei investiții majore”. Trebuie să facă ceva acolo, pentru că altfel vor avea mari probleme cu cei de la Curtea de Conturi, spune fostul ministru.

Al doilea motiv este pur politic, în opinia acestuia: „După declarațiile și acuzațiile pe care le-au făcut anul trecut, împotriva mea și împotriva Eurotransplant și AKH, probabil vor să arate că au avut dreptate atunci și că se poate face transplant pulmonar la Sfânta Maria”.

Mitul blocării transplantului din România pentru a trimite plămâni în străinătate. Și calitatea ”exportului”

Anul trecut, în plin scandal între Gabriela Firea și ministrul Vlad Voiculescu, primarul general al Capitalei îl acuza pe tehnocrat că ar avea interese în această afacere și că pacienții români mor deși noi exportăm plămâni: Cine răspunde pentru pacienții morți „pentru că nu au avut dreptul la transplant, deşi în România au fost plămâni prelevaţi şi au fost transmişi în străinătate?” întreba Firea.

Agenţia Naţională de Transplant are un acord cu Eurotransplant, fără a fi membră a acestei organizații, în baza căruia pacienţii  români pot beneficia de transplant în țările înscrise îna ceastă asociație. Ani de zile, românii au beneficiat de transplant de plămâni fără însă a dona astfel de organe în rețeaua europeană.

De câțiva ani, România donează, dar bilanțul rămâne în continaure net în favoarea românilor: potrivit profesorului Radu Deac, președintele ANT, AKH Viena a efectuat 35 de transplanturi de plămân la pacienți români, dar România a exportat pentru bolnavii europeni doar 9 plămâni, plus alți 5 care nu au fost folosiți din varii motive.

Dani Dimulescu, președintele Asociației de Transplant Pulmonar, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că cel puțin unul dintre plămânii trimiși avea TBC.

Ungaria s-a pregătit 10 ani, Turcia reia strategia după ani de zile de eșecuri

Anul trecut, Ministerul Sănătății din Turcia a lansat un studiu pentru a afla cât mai exact situația transplantantului pulmonar din țară și a lansa strategii de eficientizare a acetsuia. Primele încercări de realizare a unor asemenea intervenții au avut loc în 1999, dar au fost un eșec total, fără supraviețuitori, unii dintre pacienți decedând în timpul operației. Abia 10 ani mai târziu s-au reluat încercările și s-a reușit supraviețuirea pe o perioadă de timp scurtă.

Potrivit datelor Minsiterului Sănătății, există șase centre de acest gen în Turcia, însă doar trei fac efectiv transplant de plămâni. Numărul operațiilor a fost de 7 în 2009, 3 în 2010, 5 în 2011, 25 în 2012, 32 în 2013 și 33 în 2014, și doar 2 din 2015.

Rata exactă de supraviețuire la diferite intervale de timp nu este cunoscută exact, dar indică rezultate suboptimale pe termen lung.

Modelul de succes maghiar – 10 ani de pregătiri

La polul opus se află cazul Budapestei, mai precis la Clinica toracică a Institutului Național de Oncologie, care în decembrie 2015 a înregistrat primul transplant pulmonar. Și a fost unul de succes.

S-a întâmplat însă după 10 ani de pregătiri – a specialiștilor și a infrastructurii necesare. Personalul a fost calificat la clinica AKH, cea mai performantă din Europa și de departe cu cele mai multe astfel de intervenții:

În total, echipa care s-a ocupat de prelevare, transplant și întreaga procedură din primul caz de la Budapesta a totalizat 92 de persoane. Întreaga echipă a fost pregătită la Viena.

Cu patru săptămâni înainte de primul transplant s-a dat o alertă și s-a simulat procedura pentru a verifica modul în care fiecare își îndeplinește sarcinile ce-i revin.

De pe lista de așteptare au fost selectați patru pacienți apți pentru a primi un nou organ, iar în sâmbăta în care a apărut donatorul așteptat, echipa a intrat în operație – beneficiarul a fost un bărbat de 53 de ani și intervenția a fost una de succes, iar recuperarea rapidă.

De atunci, clinica din Budapesta funcționează cu rezultate bune, chiar dacă toate cazurile mai riscante sunt rimise în continuare la AKH.

Adevărul despre relația cu austriecii de la AKH

Anul trecut, pentru a lămuri situația și a nu informa ipoteza unui conflict politic, așa cum a susținut Gabriela Firea, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a solicitat ca o comisie internaţională formată din specialiști de la patru centre din Europa să vină în România pentru verificarea acreditării centrelor de transplant. Printre cei care ar fi trebuit să sosească erau și specialiști de la AKH, pentru transplantul pulmonar.

Vizita nu a avut loc, deoarece managerul de la spitalul bucureștean, Narcis Copcă (foto), a trimis clinicii din Viena și Asociației europene a tranplantului (Eurotransplant) o scrisoare în care îi avertiza că în România s-a deschis o anchetă penală (neadevărat) și, pe de altă parte, sosirea lor ar putea crea suspciciuni de influențare a alegerilor parlamentare.

Documentul a fost publicat pe blogul său de către jurnalista Paula Rusu:

Traducerea: “Vizita dumneavoastră poate provoca un mare conflict de interese având în vedere discuțiile personale purtate cu reprezentanții AKH din Viena, spitalul preferat de  Ministerul Sănătății în ceea ce privește transplantul de plămâni, deoarece contractul dintre  Eurotransplant, AKH Viena și un spital din România sunt subiectul unei investigații a procurorilor. (n.r. Copcă tocmai depusese la DIICOT o plângere vizând traficul de organe)

Spitalul Sfânta Maria este gata să împărtășească experiența sa unei echipe de experți independenți așa cum ați menționat  și sunteți invitați să vă demonstrați îndependența acceptând invitația noastră, dar după 11 decembrie când în România au loc alegeri, pentru a elimina suspiciunile de subiectivism privitor la implicarea Eurotransplant de parte unei dintre părțile implicate in alegeri cât și pentru transparență si continuitate în ceea ce privește politicile de sănătate ale viitorului Guvern, oricare ar fi.

Prin aceasta vă informăm că nu sunteţi bineveniţi pe 8 şi 9 decembrie să faceţi o vizită oficială sau neoficială la Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti. Dacă nu veţi respecta rugămintea noastră, o să considerăm atitudinea dumneavoastră ca o lipsă de respect, că nu doriţi o colaborare bună şi onestă şi că vă amestecaţi voit în politicile de sănătate publică naţionale. Aşa că, vom fi nevoiţi să acţionăm în consecinţă, să deschidem o anchetă oficială şi să informăm publicul.”

După toate aceste AKH a anunțat că nu mai primește pacienți români, după care ministrul Florian Bodog a acuzat spitalul vienez că a reziliat „puțin ilegal” acordul cu România.

În realitate, protocolul dintre cele trei părți – Eurotransplant, AKH și România – expiră la 31 martie, iar autoritățile române nu au transmis dorința unei eventuale reînnoiri a colaborării.