Anul electoral european se va încheia cu instalarea în funcţie, estimată pentru 1 noiembrie, a noii echipe de comisari europeni.
Pentru prima dată marile grupuri politice europene şi-au desemnat candidatul pe care îl vor avansa ca propunere pentru preşedinţia Comisiei Europene.
În final, decizia se va lua între cei doi reprezentanţi ai marilor curente: popularii europeni şi social-democraţii europeni, respectiv Jean Claude Junker şi Martin Schulz.
Sunt multe posturi înalte de împărţit în Europa: nu doar cel de preşedinte al Comisiei Europene, ci si pe cel de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi cel de preşedinte al Consiliului European, întrucât mandatul lui Herman Van Rompuy se va încheia în 30 noiembrie.
Aşa că statele membre îşi vor decide reprezentanţii în funcţie de negocierile pentru aceste posturi. Iar negocierile sunt între state membre, în interiorul grupurilor politice, cu imputul sistemului însuşi, pentru că nu este deloc de neglijat nici puterea birocraţilor de la Bruxelles.
Variante de lucru la București: Numele românești care ar putea intra în negocierile pentru Comisia Europeană
În România, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, membru al principalului partid de la guvernare, spunea că există deja o listă cu patru nume, patru variante pentru postul de comisar european. Variantele de lucru, în acest moment, sunt mai multe. Informaţiile pe care le vom prezenta în continuare sunt din surse coroborate, europene, diplomatice şi politice, de la Bruxelles şi Bucureşti.
România deţine acum un portofoliu important, agricultura, dar este exclus ca două mandate la rând să obțină acelaşi portofoliu.
În plus, surse europene au spus că autorităţilor române li s-ar fi sugerat să se gândească la variante care să includă femei, pentru un portofoliu „soft”.
De altfel, recomandarea pe care a făcut-o şi preşedintele Barroso acum cinci ani liderilor statelor membre a fost să se gândească la posibile variante de femei politician, pentru ca în Comisie să se găsească un echilibru de reprezentare în cele două sexe.
Dacian Cioloş – actualul comisar european s-a concentrat aproape exclusiv pe reforma politicii agricole comune, fără să se pronunțe prea explicit asupra problemelor de la București.
Dacă ar reuşi, prin lobby-ul propriu la Bruxelles, să îşi asigure perspectiva intrării în componenţa Comisiei rezultate după alegerile din luna mai, el ar putea deveni nominalizarea oficială a României. Există surse politice care spun că premierul Victor Ponta l-ar susţine pe actualul comisar, iar preşedintele Băsescu ştim că a avut o relaţie excelentă cu acesta, fost consilier al preşedintelui. Numai că Dacian Cioloş este peceput ca foarte specializat, cu background-ul său, iar ceea ce îl califica pentru portofoliul pe care îl deţine acum poate fi dezavantjul său pentru un oricare alt portofoliu.
Corina Creţu – cap de listă al USD la alegerile europarlamentare şi vocepreşedinte al grupului socialiştilor şi democraţilor (S&D) din Parlamentul European, ambiţia acesteia este un post de comisar, au spus surse politice.
În plus, unii afirmă că România ar putea merge la negocieri cu propunerea numelui Corinei Creţu pentru portofoliul deţinut de comisarul bulgar Kristalina Georgieva: Cooperare internaţională, ajutor umanitar şi răspunsul la crize. Ar califica-o apartenenţa sa la comisia pe domeniu din Parlamentul European.
Există însă opinii care susţin că actualul europarlamentar PSD nu s-a remarcat în activitatea sa cu nimic altceva decât cu criticarea PPE, respectiv PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu. Iar lipsa sa de experienţă executivă, nu a condus niciodată nicio instituţie este un mare handicap. O problemă ar fi scandalul Guciffer, în condiţiile în care orice preşedinte al Comisiei nu mai vrea problemele care au existat în ultimii ani, la audierile din Parlamentul European, cu membrii echipei sale.
În final, spun sursele cursdeguvernare.ro, Corinei Creţu i se va propune să accepte, în schimbul renunţării la nominalizare, funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, chiar dacă este mai degrabă o funcţie demnă de a înfrumuseţa un CV, întrucât puterea politică o are din postul deja ocupat, de vicepreşedinte al S&D.
Rovana Plumb – actualul ministru al muncii, fost ministru al mediului şi fosr eurodeputat, este cunoscută preşedintelui Martin Schulz, în contextul în care ar deveni el preşedintele Comisiei.
Ministrul a avut ochii ţintiţi asupra acestei poziţii încă de acum cinci ani, când spunea confidenţial că ar putea fi nominalizată pentru această poziţie. Atunci nu avea nicio şansă, acum este o variantă foarte credibilă de lucru: a căpătat experienţă executivă, a condus două ministere, şi, ca fost ministru al Mediului, s-ar putea negocia cu ea portofoliul Mediu, schimbări climatice. Rovana Plumb ar coincide recomandării femeie, pentru un portofoliu soft, venită de la Bruxelles.
Răzvan Nicolescu – ministrul delegat pentru Energie, spun surse coroborate, ar ţinti poziţia de comisar european pentru Energie. Sursele europene au afirmat că, în ciuda faptului că este un portofoliu important, acum deţinut de Germania, în mandatul următor comisarul nu va mai avea dosarele esenţiale ale politicii energetice comune, rezolvate de Gunther Ottinger, adică atâta vreme cât germanii s-au aflat la butoane.
Surse politice afirmă că Răzvan Nicolescu ar primi sprijinul guvernului României şi nominalizare, dacă va reuşi, prin lobby personal la nivel european – deloc străin acestuia, care este şi preşedintele Agenţiei Europene de Reglementare în domeniul Energiei, un post foarte important la nivel european. Experienţa sa în domeniu, poziţiile pe care le deţine la nivel european şi naţional, l-ar califica pentru funcţia de comisar, susţin sursele, mai ales că ar putea avea şi sprijinul Austriei, prin faptul că a lucrat pentru Petrom/OMV.
Asta însă nu este de ajuns, Austria, România ar trebui să aibă sprijinul unuia dintre motoarele Europei, au comentat specialişti consultaţi de cursdeguvernare.ro, cel mai probabil al Germaniei. Unii au invocat tinereţea ministrului, un element care este interpretat în două moduri: este mult prea tânăr şi, totuşi, neexperimentat pentru un astfel de portofoliu. Sau este tânăr, fără o mare greutate şi experienţă politică, deci uşor de atras în favoarea unor anumite cauze.
Dan Nica – a fost una dintre variantele trecute pe lista PSD, pentru portofoliul comunicaţiilor. Însă de numele său se leagă unul dintre marile scandaluri, Ericsson. Fostul CEO pe România al corporaţiei suedeze, cercetat în Suedia pentru deturnare de fonduri. Acesta ar fi justificat lipsa banilor prin plăţile pe care le-a făcut în conturile unor politicieni români, în anii 2000, „pentru a apăra interesele companiei”.
Printre aceşti politicieni se afla şi Dan Nica, în calitatea sa de ministru al Comunicaţiilor. Acest scandal îi anulează şansele de a fi propus în calitate de comisar, pentru că astfel de informaţii vor exploda în presa occidentală – aşa cum s-a întâmplat în 2009 cu propunerea pentru comisar a Bulgariei, Rumiana Jeleva. Presa internaţională a preluat atunci informaţiile presei bulgare potrivit cărora soţul acesteia ar avea afaceri cu crima organizată din Bulgaria.
Mircea Geoană – pe lista PSD s-ar fi aflat şi Mircea Geoană, care şi-a făcut puternic lobby american pentru a primi de acolo susţinerea cauzei lui.
El ar fi vizat portofoliul pentru extindere, iar partenerii săi americani ar fi pus deja întrebări la Bruxelles privind sprijinul pentru politicianul român şi cum ar fi primită de candidatura sa de statele membre. Răspunsul se leagă de România şi de statutul nostru de stat membru: unul din copiii problemă ai extinderii nu ar putea să fie el deţinătorul tocmai al acestui portofoliu.
Damian Drăghici – artistul rom, acum senator şi candidat pe lista pentru alegerile europarlamentare, a fost un nume vehiculat în PSD şi pus pe listă, în eventualitatea în care s-ar crea un portofoliu pentru romi. Un rom român ar fi cel mai potrivit, a fost logica adăugării sale pe lista variantelor de lucru.
Nu se ştie dacă se va crea un astfel de portofoliu, în acest moment este putin probabil. Pe de altă parte, există opiniile potrivit cărora ar fi şi mai nociv pentru România să se asocieze, cu toate problemele cu romii pe care le are în Europa şi toată percepţia occidentalilor despre români, cu un astfel de portofoliu.
