Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020.

Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din care peste 90% urmează cursurile unor facultăți de stat.

Cauzele scăderii numărului de studenți

Comparativ cu anii de vârf ai înmatriculărilor de studenți (2007, 2008 și 2009), totalul din prezent se situează la mai puțin de jumătate, ca urmare a unui cumul de cauze:

• ponderi mai reduse de absolvenți de liceu care au promovat examenul de bacalaureat
• număr mai mic de persoane care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori)
• scăderea demografică a populației de vârstă teoretică de școlarizare la acest nivel de studii (19-23 de ani)
• rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar
• fenomenul migrației externe.

De la 186 de facultăți în 1990, la 631 în 2007

Anul trecut, în România existau 545 de facultăți, dintre care 139 private, comparativ cu 186 în 1989 (unele dintre acestea erau doar pentru subingineri), toate de stat.

Conform datelor INS, doar două județe – Botoșani și Ialomița – este posibil să nu fi avut nicio facultate în 2018 (INS precizează „date lipsa”).

Au instituții de învățământ superior până și cele trei județe aflate de ani de zile în top 3 al celor mai slabe rate de promovare a bacalaureatului: Ilfov (o facultate, privată), Giurgiu și Teleorman (o facultate, privată).

Cele mai multe facultăți private au existat în 2009 și 2010, însă ele au început să dispară odată cu refuzul Ministerului Educație de a mai acredita unitățile fără suficiente cadre didactice, examenele de licență de la universitățile private au fost transferate la stat și după ce ministrul Daniel Funeriu a introdus supravegherea video în sălile unde se susține bacalaureatul (diminuând drastic bazinul din care puteau proveni studenții).

Numărul cel mai mare de studenți a fost înregistrat în 2007 (907.353 persoane), când numărul celor de la facultățile private urcase până la 380.509. Recordul studenților de la facultăți private a fost înregistrat în 2008 – 410.859 persoane, cu doar 70.000 sub al celor de la stat (cu taxă și fără).

Anul trecut, urmau cursurile unei instituții de învățământ superior private 54.179 de persoane.

Din cei peste 900 de mii de studenți înscriși la licență (în toții ani de studiu) în 2007, mai puțin de 600 de mii au finalizat după trei ani facultatea, în condițiile în care a existat și promoția dublă din 2009, când au fost comasate două promoții de absolvenți (cei pe sistemul de trei ani de studiu și ultima promoție cu patru ani de studiu).

ANOSR: Al doilea an consecutiv când cursurile încep fără ministru al Educației

“Acesta este al doilea an universitar consecutiv care începe fără un ministru al educației naționale”, atrage atenția Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), într-un comunicat transmis luni.

“Lipsa de continuitate, viziune și adoptarea de măsuri discreționare, cauzate de schimbarea a 28 de miniștri în ultimii 30 de ani, constituie deficiențele ce determină starea de fapt a învățământului superior”, precizează comunicatul ANOSR.

Cele mai importante probleme ale învățământului superior, în opinia ANOSR:

• Deși învățământul centrat pe student ar trebui să constituie o prioritate, atât în cadrul politicilor publice, cât și în măsurile adoptate de către instituțiile de învățământ superior, în continuare, niciun act normativ din domeniul educațional nu definește clar acest concept.
• Etica și integritatea academică sunt subiecte a căror abordare a fost neglijată în dezbaterile comunităților universitare din România o perioadă lungă de timp, din cauza lipsei de transparență și a dezinteresului general. Acest lucru este susținut prin faptul că au existat ocupanți ai unor funcții de demnitate publică care și-au plagiat tezele de doctorat.
• Un fenomen cu un impact social major în rândul absolvenților de studii superioare, „brain drain”, datorat în primul rând lipsei accesului absolvenților la locuri de muncă de calitate și la oportunități de dezvoltare personală, dar și calității vieții din România, au dus la pierderea masivă de capital uman calificat.
• O altă prioritate în educație pentru care ANOSR militează an de an, este dimensiunea socială, prin care se implementează politici de echitate și acces la educație adresate categoriilor de studenți ce provin din medii dezavantajate sau categorii subreprezentate. Constatăm că în anul universitar anterior nu a fost finalizat niciun cămin pentru studenți, în contextul în care numărul actual de locuri de cazare este suficient doar pentru 23,96% dintre cei aproximativ 449.350 de studenți. De asemenea, nu au existat investiții masive în cămine, condițiile nefiind în concordanță cu normele de sănătate publică impuse.
• Deoarece educația este considerată prioritate națională, creșterea calității actului didactic trebuie să reprezinte un obiectiv permanent pentru decidenții din sfera educațională.

Klaus Iohannis, la Universitatea Babeș-Bolyai: Tinerii nu au suficiente oportunități pentru a-și construi cariere de succes în țară

Președintele Klaus Iohannis, care a participat luni la Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai, la ceremonia de deschidere a noului an universitar, a criticat dur „miniștrii mediocri” pe care PSD i-a avut la Educație, declarând că aceștia nu au încercat nici măcar să identifice problemele din sistem.

„Realitatea din ultimii ani ne-a arătat că nici vorbă de viziune din partea guvernanților ori de preocupare pentru excelență în educație. Singura constantă a fost perindarea pe funcția de ministru a unor persoane fără nici o vocație și fără nici o preocupare de a înțelege, darămite de a rezolva problemele sistemice din învățământ. Cu miniștri mediocri nu obții decât rezultate mediocre”, a transmis președintele.

Președintele a mai declarat că România le oferă tinerilor suficiente oportunități pentru o carieră de succes:

Educația din România ar trebui să cultive talente și să formeze valori. Din păcate, nu aceasta este regula, ci excepția pe care o întâlnim doar în anumite centre de învățământ, ca aici.

În plus, tinerilor nu li se oferă încă suficiente oportunități pentru a-și construi cariere de succes în țară.

Doar prin consolidarea de centre universitare puternice, cu o cultură a calității bine conturată și cu o cooperare activă atât cu mediul privat, cât și cu parteneri europeni și internaționali, putem să oferim aceste oportunități.