Numărul persoanelor descurajate să mai caute un loc de muncă – cei care au renunțat să mai caute un job – s-a triplat în primul an de pandemie, arată datele privind șomajul publicate luni de INS.
Cauza o reprezintă situația din rural, cea mai marea parte a acestei creșteri provenind de aici – numărul descurajaților din sate și comune a urcat de aproape cinci ori, de la 20.905, în primul treimestru din 2020, la 102.613, în T1 2021.
Creșterea numărului persoanelor inactive descurajate este unul dintre fenomenele ce se manifestă în timpul unei crize pe piața muncii și care se manifestă în acest moment în România, în pofida revenirii economiei spre nivelul anterior pandmeiei:înmulțirea contractelor de muncă temorară, precaritatea locurilor de muncă nou apărute și această creștere a numărului celor descurajați.
Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile să lucreze în următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în care s-a desfăşurat interviul), care au declarat că în ultimele 4 săptămâni (inclusiv săptămâna de referinţă) au căutat un loc de muncă folosind metode pasive sau că nu caută un loc de muncă din următoarele motive:
- au crezut că nu există locuri libere sau nu au ştiut unde să caute
- nu se simt pregătite profesional
- cred că nu vor găsi de lucru din cauza vârstei
- au căutat altădată şi nu au găsit.
În România, la sfârșitul primului trimestru existau 10,9 milioane persoane inactive, dintre care 144.877 se încadrau în categoria descurajaților, comparativ cu 31.131 de persoane în perioada similară din 2020. De asemenea, acum sunt peste 144.000.iar aproximativ două milioane de români nu lucraseră niciodată.
Cei mai mulți descurajați sunt din categoria de vârstă 36 – 40 ani, din rândul cărora 41.134 de persoane au renunțat să mai caute un loc de muncă.
Situația este mai gravă în mediul rural, unde numărul inactivilor descurajați în găsirea unui loc d emuncă a urcat de la aproape 21.000 în primul trimestru de anul trecut, la 102.613, la finalul T1 din 2021.
40% din joburile create anul acesta sunt plătite cu salariul minim pe economie
Aproximativ 40% din locurile de muncă create de la începutul acestui an în România sunt plătite cu salariul minim, procentul fiind semnificativ peste media existentă pe piața muncii în acest moment – aproape 1,6 milioane de salariați, adică 28,53% din totalul salariaților activi aveau în luna mai Contracte Individuale de Muncă (CIM-uri) încheiate la valoarea salariului minim, conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, la solicitarea cursdeguvernare.ro.
Ponderea salariilor minime în totalul joburilor apărute anul acesta indică o deteriorare îngrijorătoare a calității locurilor de muncă apărute în pandemie.
„De la începutul acestui an, au fost create 120.000 de locuri de muncă, o informaţie care a trecut oarecum mai puţin observată şi din cauza zumzetului politic, cu alegeri interne și așa mai departe. Din aceste 120.000 de locuri de muncă, aproximativ 40% sunt plătite cu salariul minim şi de aceea ţin foarte tare şi la majorarea salariului minim, şi la corectitudinea în relaţiile de muncă. De asemenea, reprezintă în continuare o direcţie pe care trebuie să accelerăm: dinamizarea pieţei muncii este sursă şi de creştere a nivelului de trai, dar si de sustenabilitate a marilor sisteme publice, pentru că ne va creşte implicit contribuţia la bugetul de stat” , a explicat ministrul Muncii, Raluca Turcan.
