La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

de Ionut Dumitru , 6.11.2018

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI), scris de Ionuț Dumitru – președintele Consiliului Fiscal și economistul-șef al Raiffeisen.

el analizează relația dintre creșterea economică, politicile fiscal bugetare, economia însăși și – mai ales! – configurează profilul celor la care va ajunge factura acestor politici. Factura! Aia care nu rămâne niciodată neplătită.

Textul integral – cu toate considerațiile, unghiurile de abordare și punerea în context – poate fi citit în revista CRONICILE Curs de Guvernare – al cărui sumar poate fi studiat AICI-LINK.

(Redacția)

***

Cum să nu stai niciodată în drumul ciclicității implacabile a economiei:  Teoria minimală – de înțeles odată pentru totdeauna

Suntem în această situație chiar acum, un motiv în plus să ne uităm la erorile în care continuăm să perseverăm:
Experienta istorica a ultimilor 23 de ani a aratat ca politica fiscala discretionara in Romania a fost aproape permanent prociclica, neindeoplinindu-si astfel rolul de stabilizare a ciclului economic.

Dimpotriva, politica fiscala din Romania a destabilizat economia, accentuand dezechilibrele economice, a caror corectie ulterioara a determinat costuri foarte mari in societate.

In functie de perioada istorica si de ideologia imbratisata, politicii fiscal-bugetare i s-au atribuit diverse roluri in procesul de crestere economica. In principiu, functiile politicii fiscale[1] pot fi sintetizate in (Musgrave, 1959):

1-, stabilizarea ciclului economic prin implementarea unei politici fiscale contraciclice, care sa stabilizeze PIB-ul la nivelul sau potential si sa atenueze astfel fluctuatiile ciclului economic.

In cadrul acestui articol, politica fiscal-bugetara este folosita cu acelasi inteles cu politica fiscala.

2-,stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth friendly fiscal policy”) prin aplicarea unor politicii fiscale “prietenoase” cu cresterea economica pe termen lung, contribuind astfel la cresterea economica sustenabila.

3-, redistributie si sustinerea unei cresteri economice inclusive, care sa atenueze din inegalitatile la nivelul veniturilor populatiei.

*

O sa ma refer in continuare la primul rol pe care politica fiscala ar trebui sa il joace si voi analiza modul in care aceasta si-a indeplinit și își îndeplinește sau nu, acum, chiar acum, aceste rol in cazul Romaniei.

Stabilizarea ciclului economic (politica fiscala anticiclica) se poate face prin politici fiscale discretionare (masuri/decizii de politica fiscala) si/sau prin actiunea stabilizatorilor automati (care actioneaza in mod automat). Diverse studii (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011, Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016) arata ca politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in recesiune adanca si prelungita.

In faza ascendenta a ciclului economic, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti, fara a se apela la masuri discretionare, iar acestea din urma ar trebui utilizate doar in situatii speciale.

Interventia statului prin politica fiscala este insa conditionata de existenta spatiului fiscal . Acesta poate fi definit prin capacitatea Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).

In cazul Romaniei, experienta istorica a ultimilor 23 de ani a aratat ca politica fiscala discretionara a fost aproape permanent prociclica, neindeoplinindu-si astfel rolul de stabilizare a ciclului economic. Dimpotriva, politica fiscala din Romania a amplificat fluctuatiile ciclului economic, destabilizand astfel economia.

Asa cum reiese din graficul de mai jos, amplitudinea ciclului economic din Romania a fost una mare, mult mai mare decat in cazul economiei zonei euro si chiar decat in cazul Ungariei sau Poloniei.
Graficul 1 – Deviatia PIB-ului de la potential – output gap (% din PIB potential)

Graficul 3 – Pozitionarea ciclica a economiei si impulsul fiscal

Asa cum se poate observa in graficul 3, cu exceptia anilor 2000 si 2003, toata perioada 1999-2017 a consemnat o politica fiscala prociclica, care a accentual pozitia pe ciclul economic, destabilizand practic economia.

Astfel, in faza ascendenta a cilului economic (perioada 2004-2008 si 2016-2017) politica fiscala a fost una expansionista, cu deficite structurale in crestere, desi stimulul fiscal trebuia retras pentru a nu dezechilibra economia si mai tare.

Astfel, spatiul fiscal a fost utilizat inutil si dezechilibrele macroeconomice au crescut.

In faza descendenta a ciclului economic (in special perioada 2010-2014), politica fiscala a ramas prociclica, accentuand astfel recesiunea, spatiul fiscal necesar fiind epuizat inutil in perioada ascendenta a ciclului economic. Astfel, deficitele bugetare foarte mari acumulate in perioada ascendenta a ciclului economic (2004-2008) nu au lasat spatiu pentru stimularea economiei in perioada de recesiune, ba dimpotriva, politica fiscala a fost fortata sa ramana prociclica (reducerea fortata a deficitui bugetar – de la un nivel foarte inalt, cand de fapt economia avea nevoie de deficite bugetare mai mari pentru a iesi mai usor din recesiune).

Beneficiile politicii fiscale anticiclice sunt evidentiate pe larg in literatura de specialitate. Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica pe termen lung, iar politica fiscala prociclica inhiba cresterea economica pe termen lung (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi, 2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta, cum este si cazul Romaniei.

Pe langa politica fiscala discretionara, stabilizarea economiei mai poate fi realizata si prin functionarea stabilizatorilor automati, care, asa cum indica si denumirea lor, stabilizeaza automat economia, fara interventia politicii discretionare.

Dinamica veniturilor si cheltuielilor bugetare este influentata atat de deciziile discretionare ale Guvernului, cat si de pozitia economiei pe ciclul economic. Veniturile si cheltuielile bugetare care sunt influenţate de pozitia pe ciclul economic actioneaza ca “stabilizatori automaţi”, contribuind la stabilizarea PIB la nivelul sau potential si la scăderea volatilitatii PIB (Dumitru, 2012). Cu cat bugetul este mai senzitiv la pozitia economiei pe ciclul economic, cu atat stabilizatorii automati actioneaza mai puternic. In cazul Romaniei, semielasticitatea deficitului bugetar la output–gap este a doua cea mai mica din cadrul tarilor membre UE, ceea ce face ca stabilizarea automata a economiei prin stabilizatorii automati sa fie slaba.

Prin urmare, Romania are o capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic si utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar cu conditia sa existe spatiu fiscal.

Mecanismul guvernamental care evaporă creșterea economică

Prociclicitatea politicii fiscale conduce la volatilitate mare in cresterea economica. Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica). Asa cum se poate observa in graficul 5, Romania (alaturi de tarile Baltice si Grecia) a avut o politica fiscala puternic prociclica in perioada 1995-2017 si cresterea economica a inregistrat o volatilitate ridicata.

(……) : Cum fac țările lucide – Ungaria, Polonia, Cehia etc: cu creșterea lor mică dar folosită corect.

***

Despre cum funcționează mecanismul românesc de ”evaporare a creșterii economice,

mai mult, în  CRONICILE Curs de guvernare (publicație exclusiv print)Un LINK AICI la sumar.

Calculul ”facturii” și, mai ales, lista de plătitori ai facturii – e o plăcere pe care trebuie să și-o rezerve fiecare cititor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Soluție de avarie pentru sistemul informatic al Sănătății – licitație pentru 3 zile de mentenanță

Mariana Bechir

Soluția pe termen scurt găsită de autorități în cazul platformei informatice a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este achiziționarea, pentru o perioadă de… Mai mult

Europa

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE. Ce spune Ministerul Energiei

Razvan Diaconu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult