La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

de Ionut Dumitru , 6.11.2018

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI), scris de Ionuț Dumitru – președintele Consiliului Fiscal și economistul-șef al Raiffeisen.

el analizează relația dintre creșterea economică, politicile fiscal bugetare, economia însăși și – mai ales! – configurează profilul celor la care va ajunge factura acestor politici. Factura! Aia care nu rămâne niciodată neplătită.

Textul integral – cu toate considerațiile, unghiurile de abordare și punerea în context – poate fi citit în revista CRONICILE Curs de Guvernare – al cărui sumar poate fi studiat AICI-LINK.

(Redacția)

***

Cum să nu stai niciodată în drumul ciclicității implacabile a economiei:  Teoria minimală – de înțeles odată pentru totdeauna

Suntem în această situație chiar acum, un motiv în plus să ne uităm la erorile în care continuăm să perseverăm:
Experienta istorica a ultimilor 23 de ani a aratat ca politica fiscala discretionara in Romania a fost aproape permanent prociclica, neindeoplinindu-si astfel rolul de stabilizare a ciclului economic.

Dimpotriva, politica fiscala din Romania a destabilizat economia, accentuand dezechilibrele economice, a caror corectie ulterioara a determinat costuri foarte mari in societate.

In functie de perioada istorica si de ideologia imbratisata, politicii fiscal-bugetare i s-au atribuit diverse roluri in procesul de crestere economica. In principiu, functiile politicii fiscale[1] pot fi sintetizate in (Musgrave, 1959):

1-, stabilizarea ciclului economic prin implementarea unei politici fiscale contraciclice, care sa stabilizeze PIB-ul la nivelul sau potential si sa atenueze astfel fluctuatiile ciclului economic.

In cadrul acestui articol, politica fiscal-bugetara este folosita cu acelasi inteles cu politica fiscala.

2-,stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth friendly fiscal policy”) prin aplicarea unor politicii fiscale “prietenoase” cu cresterea economica pe termen lung, contribuind astfel la cresterea economica sustenabila.

3-, redistributie si sustinerea unei cresteri economice inclusive, care sa atenueze din inegalitatile la nivelul veniturilor populatiei.

*

O sa ma refer in continuare la primul rol pe care politica fiscala ar trebui sa il joace si voi analiza modul in care aceasta si-a indeplinit și își îndeplinește sau nu, acum, chiar acum, aceste rol in cazul Romaniei.

Stabilizarea ciclului economic (politica fiscala anticiclica) se poate face prin politici fiscale discretionare (masuri/decizii de politica fiscala) si/sau prin actiunea stabilizatorilor automati (care actioneaza in mod automat). Diverse studii (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011, Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016) arata ca politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in recesiune adanca si prelungita.

In faza ascendenta a ciclului economic, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti, fara a se apela la masuri discretionare, iar acestea din urma ar trebui utilizate doar in situatii speciale.

Interventia statului prin politica fiscala este insa conditionata de existenta spatiului fiscal . Acesta poate fi definit prin capacitatea Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).

In cazul Romaniei, experienta istorica a ultimilor 23 de ani a aratat ca politica fiscala discretionara a fost aproape permanent prociclica, neindeoplinindu-si astfel rolul de stabilizare a ciclului economic. Dimpotriva, politica fiscala din Romania a amplificat fluctuatiile ciclului economic, destabilizand astfel economia.

Asa cum reiese din graficul de mai jos, amplitudinea ciclului economic din Romania a fost una mare, mult mai mare decat in cazul economiei zonei euro si chiar decat in cazul Ungariei sau Poloniei.
Graficul 1 – Deviatia PIB-ului de la potential – output gap (% din PIB potential)

Graficul 3 – Pozitionarea ciclica a economiei si impulsul fiscal

Asa cum se poate observa in graficul 3, cu exceptia anilor 2000 si 2003, toata perioada 1999-2017 a consemnat o politica fiscala prociclica, care a accentual pozitia pe ciclul economic, destabilizand practic economia.

Astfel, in faza ascendenta a cilului economic (perioada 2004-2008 si 2016-2017) politica fiscala a fost una expansionista, cu deficite structurale in crestere, desi stimulul fiscal trebuia retras pentru a nu dezechilibra economia si mai tare.

Astfel, spatiul fiscal a fost utilizat inutil si dezechilibrele macroeconomice au crescut.

In faza descendenta a ciclului economic (in special perioada 2010-2014), politica fiscala a ramas prociclica, accentuand astfel recesiunea, spatiul fiscal necesar fiind epuizat inutil in perioada ascendenta a ciclului economic. Astfel, deficitele bugetare foarte mari acumulate in perioada ascendenta a ciclului economic (2004-2008) nu au lasat spatiu pentru stimularea economiei in perioada de recesiune, ba dimpotriva, politica fiscala a fost fortata sa ramana prociclica (reducerea fortata a deficitui bugetar – de la un nivel foarte inalt, cand de fapt economia avea nevoie de deficite bugetare mai mari pentru a iesi mai usor din recesiune).

Beneficiile politicii fiscale anticiclice sunt evidentiate pe larg in literatura de specialitate. Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica pe termen lung, iar politica fiscala prociclica inhiba cresterea economica pe termen lung (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi, 2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta, cum este si cazul Romaniei.

Pe langa politica fiscala discretionara, stabilizarea economiei mai poate fi realizata si prin functionarea stabilizatorilor automati, care, asa cum indica si denumirea lor, stabilizeaza automat economia, fara interventia politicii discretionare.

Dinamica veniturilor si cheltuielilor bugetare este influentata atat de deciziile discretionare ale Guvernului, cat si de pozitia economiei pe ciclul economic. Veniturile si cheltuielile bugetare care sunt influenţate de pozitia pe ciclul economic actioneaza ca “stabilizatori automaţi”, contribuind la stabilizarea PIB la nivelul sau potential si la scăderea volatilitatii PIB (Dumitru, 2012). Cu cat bugetul este mai senzitiv la pozitia economiei pe ciclul economic, cu atat stabilizatorii automati actioneaza mai puternic. In cazul Romaniei, semielasticitatea deficitului bugetar la output–gap este a doua cea mai mica din cadrul tarilor membre UE, ceea ce face ca stabilizarea automata a economiei prin stabilizatorii automati sa fie slaba.

Prin urmare, Romania are o capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic si utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar cu conditia sa existe spatiu fiscal.

Mecanismul guvernamental care evaporă creșterea economică

Prociclicitatea politicii fiscale conduce la volatilitate mare in cresterea economica. Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica). Asa cum se poate observa in graficul 5, Romania (alaturi de tarile Baltice si Grecia) a avut o politica fiscala puternic prociclica in perioada 1995-2017 si cresterea economica a inregistrat o volatilitate ridicata.

(……) : Cum fac țările lucide – Ungaria, Polonia, Cehia etc: cu creșterea lor mică dar folosită corect.

***

Despre cum funcționează mecanismul românesc de ”evaporare a creșterii economice,

mai mult, în  CRONICILE Curs de guvernare (publicație exclusiv print)Un LINK AICI la sumar.

Calculul ”facturii” și, mai ales, lista de plătitori ai facturii – e o plăcere pe care trebuie să și-o rezerve fiecare cititor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

ANRE a stabilit lista cu cele 81 de firme care vor primi gaze ieftine în baza OUG 114

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a publicat lista consumatorilor finali industriali care beneficiază de gaze naturale de producţie internă direct de la producători,… Mai mult

Stiri

Airbus propune MApN achiziția unui model de elicopter militar ușor

Razvan Diaconu

Airbus a propus Ministerului român al Apărării un model de elicopter militar uşor, H145M, utilizat deja de state membre NATO, anunţă un comunicat al companiei… Mai mult

Europa

Mecanismul consolidat de protecție civilă UE intră în vigoare

Iulian Soare

Propunerea Comisiei Europene de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU, a intrat în vigoare joi. Numeroase dezastre au afectat… Mai mult

Stiri

PIB-ul României l-a depășit în 2018 pe cel al Portugaliei: care are o populație de 2 mai mică și un PIB/locuitor de 2 ori mai mare

Vladimir Ionescu

Economia României a depășit, la prețuri curente în euro, economia Portugaliei în 2018, o țară cu o populație și o suprafață de două ori mai… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Laurenția Rebega (foto), fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, a fost trimis în judecată de DNA, pentru fraudare de fonduri europene. Politicianul mmebru al… Mai mult

Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult