Discursul rostit de preşedintele Joe Biden marţi seară în faţa liderilor NATO reuniţi la Washington a fost puternic şi clar în favoarea Ucrainei, transmite BBC. În alocuţiunea sa din deschiderea summitului aniversar al NATO, preşedintele american a menţionat România de două ori, enumerând-o printre ţările care vor contribui la apărarea antiaeriană a Ucrainei şi printre statele în care alianţa îşi întăreşte prezenţa militară NATO cu un grup de luptă.
În alocuţiunea rostită marţi seara în faţa liderilor din NATO, Joe Biden a evocat istoria NATO, remarcând că discursul său are loc în acelaşi loc în care a fost semnat tratatul iniţial în urmă cu 75 de ani. „Astăzi, NATO este mai puternică ca niciodată, 32 de naţiuni puternice”, a spus el.
„Amintiţi-vă de caracterul NATO, care este fundamental democratic”, a subliniat el, adăugând: „Întotdeauna va fi”.
Joe Biden: Ucraina îl poate opri pe Putin
Subiectul Ucraina a apărut rapid în discursul preşedintelui american, fiind în prezent principala preocupare a alianţei.
„Putin nu vrea nimic mai puţin decât subjugarea totală a Ucrainei, să pună capăt democraţiei ucrainene, să distrugă cultura Ucrainei şi să şteargă Ucraina de pe hartă”, a arătat el. „Şi ştiţi că Putin nu se va opri în Ucraina. Nu faceţi nicio greşeală. Rusia pierde acest război. Ucraina poate şi îl va opri pe Putin”, a transmis Biden audienţei, arătând că sprijinul deplin al NATO poate ajuta Ucraina să oprească agresiunea lui Putin. „Acest moment din istorie necesită forţa noastră colectivă”, a arătat el.
Biden a mai spus: „Înainte de acest război, Putin credea că NATO se va rupe. Astăzi, NATO este mai puternică decât a fost vreodată în istoria sa. Când a început acest război fără sens, Ucraina era o ţară liberă. Astăzi este încă o ţară liberă, iar războiul se va încheia cu Ucraina rămânând o ţară liberă şi independentă. Rusia nu va învinge”, a continuat el, în aplauzele publicului.
Sprijin antiaerian pentru Ucraina
Marţi s-a anunţat că SUA şi aliaţii lor europeni vor acţiona pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei, în condiţiile în care ţara este supusă unui bombardament puternic şi constant din partea Rusiei.
Biden l-a citat pe fostul preşedinte american Ronald Reagan: „Dacă democraţiile noastre partenere nu sunt sigure, nici noi nu putem fi siguri”. Preşedintele american a anunţat că SUA şi alte patru ţări – Germania, Olanda, România şi Italia – vor furniza Ucrainei „zeci de sisteme tactice suplimentare de apărare aeriană” în câteva luni.
SUA, Germania şi România vor trimite Ucrainei baterii Patriot suplimentare, Ţările de Jos şi alţii vor furniza componente Patriot pentru a compune încă o baterie, în timp ce Italia va furniza un sistem de apărare aeriană SAMP-T.
Alte ţări, inclusiv Canada, Norvegia, Spania şi Regatul Unit, vor furniza o serie de alte sisteme care vor ajuta Ucraina să îşi extindă acoperirea.
Această veste vine la o zi după ce un spital de copii din Kiev a fost lovit de rachete, provocând moartea mai multor persoane şi rănirea altor câteva zeci.
SUA vor contribui la furnizarea unei „donaţii istorice de echipamente de apărare aeriană”, cu „zeci” de sisteme tactice de apărare aeriană suplimentare, a anunţat Biden.
Stoltenberg: „Nu există opţiuni fără costuri cu o Rusie agresivă ca vecin”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reamintit în discursul său de marţi că Alianţa nu a fost un „dat”, ci „rezultatul unor alegeri deliberate şi al unor decizii dificile”.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru sprijinul acordat Ucrainei, care a necesitat „costuri şi riscuri”, a spus el. „Nu există opţiuni fără costuri cu o Rusie agresivă ca vecin”, a spus el, subliniind că „cel mai mare cost şi cel mai mare risc ar fi ca Rusia să câştige în Ucraina”.
La acest summit, Kiev speră, de asemenea, că cererea sa de a adera la Alianţa Atlantică va înregistra progrese. Ucraina ar dori să primească o invitaţie oficială în acest sens, dar mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, se opun.
Pe de altă parte, potrivit unui diplomat, ea ar trebui să poată obţine o promisiune „ireversibilă” de aderare, deşi ar fi atașate anumite condiţii.
Angajamentele României la Washington
Cu ocazia summitului NATO, România își va pune semnătura pe două documente extrem de importante, anunță Digi24.
- Unul dintre ele vizează un sistem de mare precizie de supraveghere electronică din spațiu. Programul Alianței de Supraveghere Constantă din Spațiu (APSS) marchează cea mai mare investiție multinațională în capacități spațiale din istoria NATO. APSS urmează să sporească capacitatea alianței de a monitoriza activitățile la sol și pe mare cu o precizie și o promptitudine fără precedent. Cele 17 țări semnatare ale programului sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Suedia, Tucia și SUA
- O dată cu semnarea de către 22 de aliați a Scrisorii de Intenție privind Programele Aliate pentru Serviciile de Cloud și Edge Computing (ACE), o nouă activitate de achiziție multinațională va revoluționa operațiunile aliaților prin furnizarea de elemente-cheie ale coloanei vertebrale digitale la nivelul întregii Alianțe. Prin integrarea soluțiilor software aliate cu tehnologiile de ultimă oră de cloud computing și edge computing, ACE va îmbunătăți eficiența operațională, asigurând comunicații unificate și permițând schimbul continuu de date în domeniile de operații terestre, aeriene, maritime, spațiale și din spațiul cibernetic. Țările semnatare sunt: Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Tucia, Regatul Unit și SUA.
***
Un răspuns
Guys, corectați titlul că vă faceți de râs. „Make no mistake” e o expresie idiomatică, nu se traduce cuvânt cu cuvânt.
„Make no mistake” are sensul „credeți-mă / ascultați ce vă spun / să nu aveți nicio îndoială”. Chiar nu v-a atras atenția că acel „nu faceți greșeli” e complet lipsit de sens în context?