fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

Nu doar datoria e problema, ci și prețul ei: 3 miliarde de euro dați pe dobânzi în anul 2020 și aproape 30 de miliarde de euro în ultimii 15 ani. Observații

de Marin Pana , 28.2.2021

România a cheltuit pentru dobânzile la datoria publică 3 miliarde de euro anul trecut și aproape 30 miliarde euro pe parcursul ultimilor 15 ani, potrivit datelor din execuțiilor bugetare publicate de Ministerul Finanțelor. Ceea ce se vede prea puțin în infrastructură, spitale, școli sau autostrăzi.

Dacă în 2006, înaintea aderării la UE și atunci când nu se întrezărea criza mondială, cheltuielile aferente împrumuturilor contractate de țara noastră s-au ridicat la ceva mai mult de 700 milioane euro, ele s-au dublat în 2009 și s-au triplat în intervalul 2011 – 2017, pentru a avansa apoi spre nivelul de peste patru ori mai mare consemnat în 2020.

De la circa 13% din PIB, datoria pe termen mediu și lung a ajuns în prezent la peste 45% dintr-un PIB mai mult decât dublu (de la 98 miliarde euro la 215 miliarde euro). Cu perspectiva de a depăși pragul de 60% din PIB, stabilit drept criteriu Maastricht și de a limita pe mulți ani de acum înainte capacitatea de a face investiții sau de a ameliora asistența socială.

Problema pleacă nu doar de la mărimea datoriei raportată la PIB, dar și de la nivelul relativ ridicat al dobânzilor pe care trebuie să le achite România. Concret, ar trebui să reținem că ori o datorie de 45% din PIB la 3% dobândă, ori 90% din PIB la 1,5% dobândă, ori 135% din PIB la 1% dobândă, efortul de plată în contul dobânzilor este același, respectiv 1,35% din PIB ( adică aproximativ pe unde am fost în 2020).

Pentru referință și de luat aminte, inclusiv din perspectiva motivării efortului național de trecere la moneda unică undeva la orizontul anului 2027, Grecia are o datorie publică de circa 200% din PIB dar a reușit să ajungă să plătească o dobândă la sumele contractate în contul acestei datorii la rostogolirea ei de doar 0,65% în februarie 2020. Ceea ce înseamnă un cost proiectat de 1,3% din PIB, MAI MIC decât cel suportat de România.

(Citiți și: ”Două grafice: Particularitatea românească a cheltuielilor cu salariile bugetarilor”)

Dacă facem trimitere la criza anterioară, simplificator dar edificator, apelarea la noi împrumuturi ne-a triplat ponderea datoriei în PIB spre 40%, ceea ce a triplat și sumele necesare la peste 2 miliarde de euro anual. În 2013 s-a reușit plafonarea iar până în 2015, când (nota bene) România reușise atât refacerea echilibrelor macroeconomice cât și îndeplinirea condițiilor Maastricht necesare pentru adoptarea euro, obligațiile de plată anuale s-au redus în termeni nominali.

Desigur, o parte din ajustarea costurilor anuale de împrumut s-a făcut prin prelungirea termenelor de plată la noile datorii contractate la același cuantum cu cele vechi. Din păcate, percepția defavorabilă a piețelor internaționale odată cu deteriorarea indicatorilor de deficit intern și extern (a se citi consum peste posibilități) ne-a afectat la nivelul dobânzilor la care putem accesa noile credite. De departe cele mai ridicate, nu doar în UE dar și printre țările din regiune.

În sine, datoriile contractate nu sunt un lucru rău dacă banii sunt folosiți pentru dezvoltarea unor servicii sociale precum sănătatea sau învățământul sau ar facilita transportul unor mărfuri și atragerea de investiții străine, care se pot aproviziona și desface mai lesne produsele pe această cale. Dar consumul pe datorie, indiferent de nevoile de moment, nu face decât să mute nota de plată a beneficiarilor din prezent spre contribuabilii din viitor.

Pentru reflecție la zi și aducere aminte la mijlocul deceniului, vă lăsăm să completați pe linia punctată. Plecând de la banii pe care credeți că are rost să îi mai dăm în plus an de an, dincolo de obligațiile deja asumate.

Dacă nu are rost și vi se par destui, atunci nu se pot da alte majorări pe bază de acumulare de deficit bugetar (care ar fi trebuit rezervat pentru pandemiei) și creștere de datorie publică, dacă nu avem de unde. Eventual, ne vor mai scădea și dobânzile la care luăm noi împrumuturi.

Din cele 30 miliarde de euro cheltuiți, coincidență, de când am dezechilibrat bugetul asigurărilor sociale (că tot deveneam europeni dar nu și la colectare de venituri) nu prea se vede nimic:

Tot spitale vechi, tot școli fără apă curentă și veceu în curte, tot rețele edilitare care trebuie reabilitate ș.a.m.d. De aceea, poate reușim să ne oprim sub cele trei miliarde de euro pe an, noua referință de plată de dobânzi pentru mulți ani de acum înainte, așa cum se prefigurează lucrurile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.2.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Iohannis îi îndeamnă pe români să joace golf: Se poate practica la orice vârstă, nu e exclusivist. Reacție amuzantă a ambasadei Suediei

Vladimir Ionescu

Golful se poate practica la orice vârstă și nu este deloc exclusivist, a declarat sâmbătă președintele Klaus Iohannis, încurajându-i pe români să practice acest sport.… Mai mult

Stiri

Noul record al Valului 4 de Covid – 5.388 de cazuri și 97 de morți în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

Autoritățile au anunțat sâmbătă noile recorduri ale valului 4 al epidemiei de Covid-19, care au fost atinse în ultimele 24 de ore: 5.388 de cazuri… Mai mult

Stiri

Patru dintre agresorii jurnaliștilor bătuți în Suceava, reținuți

Vladimir Ionescu

Patru dintre persoanele care au participat la agresarea unui activist de mediu și a doi jurnalişti, într-o pădure din Suceava, au fost reţinute pentru 24… Mai mult

Stiri

Valeriu Gheorghiță: În octombrie am putea avea vârfuri de 20.000 de cazuri Covid pe zi

Vladimir Ionescu

România ar putea ajunge la o medie săptămânală de 17.000 de cazuri de Covid-19 zilnice, cu vârfuri de 20.000 de cazuri zilnic, în octombrie, conform… Mai mult

Stiri

Scumpirile au ajuns la apa îmbuteliată: urmează un +20% din octombrie

Adrian N Ionescu

Crește și prețul apei de izvor îmbuteliate cu cel puțin 20%. Motivele invocate sunt: noile prețuri la energie, ambalaje și combustibili, ca și presiunea cursului… Mai mult

Europa

Trenul simbol Connecting Europe Express este în Gara București Nord

Adrian N Ionescu

Trenul simbol Connecting Europe Express, prin care Comisia Europeană promovează importanța investițiilor în căile ferate, a ajuns, vineri, în Gara de Nord din București, unde… Mai mult

Stiri

City Insurance – pas oficial spre faliment. Încercări legislative de limitare a proporțiilor dezastrului pentru clienți

Razvan Diaconu

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a constatat vineri insolvența liderului pieței asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA), City Insurance. ASF a retras autorizația de funcționare… Mai mult