fbpx

Analiză

Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult

07.04.2021

Chestiunea

Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult

07.04.2021

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Nu doar datoria e problema, ci și prețul ei: 3 miliarde de euro dați pe dobânzi în anul 2020 și aproape 30 de miliarde de euro în ultimii 15 ani. Observații

de Marin Pana , 28.2.2021

România a cheltuit pentru dobânzile la datoria publică 3 miliarde de euro anul trecut și aproape 30 miliarde euro pe parcursul ultimilor 15 ani, potrivit datelor din execuțiilor bugetare publicate de Ministerul Finanțelor. Ceea ce se vede prea puțin în infrastructură, spitale, școli sau autostrăzi.

Dacă în 2006, înaintea aderării la UE și atunci când nu se întrezărea criza mondială, cheltuielile aferente împrumuturilor contractate de țara noastră s-au ridicat la ceva mai mult de 700 milioane euro, ele s-au dublat în 2009 și s-au triplat în intervalul 2011 – 2017, pentru a avansa apoi spre nivelul de peste patru ori mai mare consemnat în 2020.

De la circa 13% din PIB, datoria pe termen mediu și lung a ajuns în prezent la peste 45% dintr-un PIB mai mult decât dublu (de la 98 miliarde euro la 215 miliarde euro). Cu perspectiva de a depăși pragul de 60% din PIB, stabilit drept criteriu Maastricht și de a limita pe mulți ani de acum înainte capacitatea de a face investiții sau de a ameliora asistența socială.

Problema pleacă nu doar de la mărimea datoriei raportată la PIB, dar și de la nivelul relativ ridicat al dobânzilor pe care trebuie să le achite România. Concret, ar trebui să reținem că ori o datorie de 45% din PIB la 3% dobândă, ori 90% din PIB la 1,5% dobândă, ori 135% din PIB la 1% dobândă, efortul de plată în contul dobânzilor este același, respectiv 1,35% din PIB ( adică aproximativ pe unde am fost în 2020).

Pentru referință și de luat aminte, inclusiv din perspectiva motivării efortului național de trecere la moneda unică undeva la orizontul anului 2027, Grecia are o datorie publică de circa 200% din PIB dar a reușit să ajungă să plătească o dobândă la sumele contractate în contul acestei datorii la rostogolirea ei de doar 0,65% în februarie 2020. Ceea ce înseamnă un cost proiectat de 1,3% din PIB, MAI MIC decât cel suportat de România.

(Citiți și: ”Două grafice: Particularitatea românească a cheltuielilor cu salariile bugetarilor”)

Dacă facem trimitere la criza anterioară, simplificator dar edificator, apelarea la noi împrumuturi ne-a triplat ponderea datoriei în PIB spre 40%, ceea ce a triplat și sumele necesare la peste 2 miliarde de euro anual. În 2013 s-a reușit plafonarea iar până în 2015, când (nota bene) România reușise atât refacerea echilibrelor macroeconomice cât și îndeplinirea condițiilor Maastricht necesare pentru adoptarea euro, obligațiile de plată anuale s-au redus în termeni nominali.

Desigur, o parte din ajustarea costurilor anuale de împrumut s-a făcut prin prelungirea termenelor de plată la noile datorii contractate la același cuantum cu cele vechi. Din păcate, percepția defavorabilă a piețelor internaționale odată cu deteriorarea indicatorilor de deficit intern și extern (a se citi consum peste posibilități) ne-a afectat la nivelul dobânzilor la care putem accesa noile credite. De departe cele mai ridicate, nu doar în UE dar și printre țările din regiune.

În sine, datoriile contractate nu sunt un lucru rău dacă banii sunt folosiți pentru dezvoltarea unor servicii sociale precum sănătatea sau învățământul sau ar facilita transportul unor mărfuri și atragerea de investiții străine, care se pot aproviziona și desface mai lesne produsele pe această cale. Dar consumul pe datorie, indiferent de nevoile de moment, nu face decât să mute nota de plată a beneficiarilor din prezent spre contribuabilii din viitor.

Pentru reflecție la zi și aducere aminte la mijlocul deceniului, vă lăsăm să completați pe linia punctată. Plecând de la banii pe care credeți că are rost să îi mai dăm în plus an de an, dincolo de obligațiile deja asumate.

Dacă nu are rost și vi se par destui, atunci nu se pot da alte majorări pe bază de acumulare de deficit bugetar (care ar fi trebuit rezervat pentru pandemiei) și creștere de datorie publică, dacă nu avem de unde. Eventual, ne vor mai scădea și dobânzile la care luăm noi împrumuturi.

Din cele 30 miliarde de euro cheltuiți, coincidență, de când am dezechilibrat bugetul asigurărilor sociale (că tot deveneam europeni dar nu și la colectare de venituri) nu prea se vede nimic:

Tot spitale vechi, tot școli fără apă curentă și veceu în curte, tot rețele edilitare care trebuie reabilitate ș.a.m.d. De aceea, poate reușim să ne oprim sub cele trei miliarde de euro pe an, noua referință de plată de dobânzi pentru mulți ani de acum înainte, așa cum se prefigurează lucrurile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.2.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Criza guvernamentală / Klaus Iohannis l-a trimis pe Dan Barna să găsească soluții în Coaliție. Cătălin Drulă: Cîțu, un zombie politic

Victor Bratu

Copreședintele Alianței USR PLUS, Dan Barna, a discutat joi cu președintele Klaus Iohannis despre criza guvernamentală, a declarat la Digi24 europarlamentarul USR PLUS Dragoș Tudorache.… Mai mult

Europa

Rusia limitează navigaţia în mai multe zone din jurul Crimeei

Iulian Soare

Rusia a anunțat suspendarea navigaţiei navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, a anunţat Ministerul Apărării rus, informează vineri AFP, potrivit Agerpres.… Mai mult

Stiri

USR și PLUS au fuzionat

Vladimir Ionescu

Fuziunea dintre USR şi PLUS a fost aprobată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, anunță News.ro. Liderul USR Dan Barna a afirmat că este încă… Mai mult

Stiri

Aripa progresistă din Partidul Democrat îl sfidează pe Biden și propune creșterea numărului de judecători de la Curtea Supremă

Vladimir Ionescu

Sfidându-l pe Joe Biden, mai mulţi parlamentari progresişti au prezentat joi un proiect de lege pentru creşterea numărului de judecători ai Curţii Supreme, dominată de… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi cere vicepremierului Barna să explice ce a făcut ca să îndrepte neregulile semnalate de Vlad Voiculescu. Dan Barna: premierul a fost informat, a spus că va analiza

Razvan Diaconu

UPDATE. „Am fost informat ieri, 15 aprilie, de echipa de la Ministerul Sănătății că verifică posibile inadvertențe în modul de raportare a persoanelor decedate de… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Claudiu Manda, trimis în judecată. Acuzația DNA: și-a folosit influența pentru a obține foloase necuvenite

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA. El este acuzat de folosirea influenței, pentru că ar… Mai mult

Stiri

Raiffeisen Bank lansează Money Chat, primul podcast despre nevoile și poveștile financiare ale românilor

Vladimir Ionescu

Raiffeisen Bank lansează pe platforma Money Bistro un nou format prin care românii pot învăța să-și gestioneze finanțele. Podcastul Money Chat conține 10 povești adevarate… Mai mult