Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, cel mai ridicat din 2011 încoace, conform datelor companiei de cercetare Novel Research. Media anuală din 2015 a fost în România de 16% din totalul pieței.
Media europeană a contrabandei cu ţăgări este de circa 10%, aceasta fiind şi ţinta de scădere pe care şi+au propus-o autorităţilor române, potrivit lui Dorel Fronea, vicepreședinte ANAF și coordonator al activității structurilor vamale, citat de Novel Research.
„În 2016, statul a pierdut circa 672 milioane de euro, bani care au ajuns în buzunarele contrabandiștilor, în loc să meargă către prioritățile guvernamentale”, a estimat Ileana Dumitru, director Legal & External Affairs, BAT România.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 (trei) miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit Novel Research.
„După ce în luna septembrie 2016 a fost înregistrată o creștere abruptă a pieței negre în toate regiunile țării, media anuală calculată de Novel vine ca o concluzie îngrijorătoare a evoluției fluctuante a comerțului ilegal din 2016”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„Devine clar că 2017 va fi un an de test pentru statul român. Statul va trebui să implice toate autoritățile de control pentru a lupta cu tendința de creștere a pieței negre din ultima jumătate de an. Și asta pentru că după 20 mai, când legea de transpunere a Directivei Europene a Tutunului își va produce toate efectele”, a mai declarat Ileana Dumitru, de la BAT România.
După 20 mai, nu numai că traficanții vor aduce din țările vecine țigări la jumătate din prețul la care sunt vândute legal în România, dar ţigările respective vor fi şi „neconforme cu standardele europene”.
Oficialul BAT România consideră „necesară o implementare cât mai rapidă a Strategiei Naționale de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun, cu participarea activă a tuturor factorilor cu atribuții în domeniu”.
„Strategia Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, inițiată de Vamă, a fost finalizată și urmează să fie lansată public”, spune vicepreședinte ANAF.
Harta contrabandei
Regiunea nord-est a fost cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete pe tot parcursul anului 2016, situându-se la 41,9%, în creștere cu 4,5% față de 2015, potrivit lui Marian Marcu, director Novel Research.
„Faptul că regiunea nord-est continuă să fie și în acest an cea mai afectată de comerțul ilegal ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toate instituțiile statului. În plus, așa cum se întâmplă de fiecare dată în sezonul rece, țigaretele traficate ilegal în această perioadă se regăsesc pe piață abia în primăvară, așadar este de așteptat ca în lunile următoare nivelul contrabandei să crească”, estimează Alexandra Olaru de la Philip Morris România.
Regiunile sud-vest, vest și nord-vest dețin, de asemenea, cote importante: 24,4%, 23,8%, respectiv 21,1%, cifrele fiind în ușoară creștere în 2016 comparativ cu anul precedent.
Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” a continuat să dețină și în 2016 cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Ucraina (20%, în creștere cu 5,4 puncte procentuale. comparativ cu 2015) și din Republica Moldova (14,9%, în scădere cu 5,7 p.p. față de anul precedent).
Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 2%, nivel relativ constant față de 2015.
Și în 2016, comerțul ilicit se încadrează în trendul ascendent înregistrat în ultimii trei ani, cu o creștere absolută de 3,5 p.p. față de 2012, a mai spus Marian Marcu, Director Novel Research.
Lacunele
„Recordul înregistrat de comerţul ilicit cu ţigarete în 2016 reflectă situaţia extrem de dificilă în care s-a aflat piaţa legală a ţigaretelor, situaţie generată de incertitudinea legislativă în care ne-am desfăşurat activitatea, în absenţa unui dialog transparent şi constructiv al autorităţilor de reglementare cu reprezentanţii celui de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat”, acuză Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova şi Bulgaria.
Oficialul JTI mai reclamă „incertitudinea permanentă şi reglementările disproporţionate.
Pentru reducerea contrabandei sunt necesare mai multe schimbări legislative, conform studiului Novel Research.
Pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou, potrivit Novel.
Deşi, în 2016 au fost făcute sute de percheziţii, s-au destructurat zeci de reţele de crimă organizată, au fost descoperite fabrici ilegale şi magazine aprovizionate de contrabandişti, „toate aceste eforturi nu au reuşit să contrabalanseze un cadru de reglementare instabil, care s-a reflectat pe parcursul anului şi în bilanţul ANAF, care a arătat fluctuaţii ale încasărilor din accize”, a spus Adrian Pirau, director comercial la Imperial Tobacco România.
Vicepreședintele ANAF, Dorel Fronea s-a declarat „ferm convins” că va fi redusă contrabanda, „prin măsurile incluse în Strategia anticontrabandă, care presupun un proces de reorganizare profundă, resurse umane înalt calificate, dotarea cu echipamente la cele mai înalte standarde, creșterea gradului de cooperare pe plan intern cu celelalte autorități de aplicare a legii, cu mediul de afaceri, dar și pe plan extern, cu instituțiile similare și cele interstatale”.
