duminică

4 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 mai, 2020

Comisia Europeană a publicat joi un plan de acțiune care stabilește măsuri concrete pe care Comisia le va adopta în următoarele 12 luni pentru a asigura o mai bună respectare, supraveghere și coordonare a normelor UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Scopul acestei noi abordări este acela ”de a elimina orice lacună rămasă și orice verigă slabă prezentă în normele UE”.

Opt state UE sunt sub procedură de infringement din cauza faptului că nu au pus în aplicare legislația europeană privind combaterea spălării banilor. Aceste țări sunt: România, Cipru, Ungaria, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.


Planul de acțiune prezentat joi se bazează pe șase piloni, fiecare dintre aceștia fiind menit, transmite Comisia, ”să îmbunătățească lupta globală a UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului și să consolideze rolul global al UE în acest domeniu”.

Cei șase piloni sunt:

  • Aplicarea efectivă a normelor UE: Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a normelor UE de către statele membre pentru a se asigura că normele naționale respectă cele mai înalte standarde posibile. În paralel, planul de acțiune încurajează Autoritatea Bancară Europeană (ABE) să își utilizeze pe deplin noile competențe pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului.
  • Un cadru unic de reglementare al UE: deși normele actuale ale UE au o aplicare extinsă și sunt eficace, statele membre tind să le aplice în moduri foarte diferite. Prin urmare, interpretările divergente ale normelor conduc la apariția unor lacune în sistemul nostru, care pot fi exploatate de infractori. Pentru a remedia această problemă, Comisia va propune un set mai armonizat de norme în primul trimestru al anului 2021.
  • O supraveghere la nivelul UE: în prezent, este la latitudinea fiecărui stat membru să supravegheze în mod individual normele UE în acest domeniu, ceea ce poate duce la apariția unor lacune în ceea ce privește modul în care sunt supravegheate normele. În primul trimestru al anului 2021, Comisia va propune înființarea unei autorități de supraveghere la nivelul UE.
  • Un mecanism de coordonare și de sprijin pentru unitățile de informații financiare din statele membre: unitățile de informații financiare din statele membre joacă un rol esențial în identificarea tranzacțiilor și a activităților care ar putea fi legate de activități infracționale. În primul trimestru al anului 2021, Comisia va propune instituirea unui mecanism al UE care să contribuie la o mai bună coordonare și sprijinire a activității acestor organisme.
  • Aplicarea dispozițiilor de drept penal și a schimbului de informații stabilite la nivelul UE: cooperarea judiciară și polițienească, pe baza instrumentelor și a acordurilor instituționale ale UE, este esențială pentru a asigura schimbul adecvat de informații. Sectorul privat poate juca și el un rol în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Comisia va emite orientări cu privire la rolul parteneriatelor public-privat pentru a clarifica și a consolida schimbul de date.
  • Rolul UE la nivel mondial: UE este implicată activ în cadrul Grupului de Acțiune Financiară Internațională și pe scena mondială în elaborarea de standarde internaționale în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. UE va trebui să își adapteze abordarea în ceea ce privește țările terțe al căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe care pun în pericol piața unică.

Comisia a mai adoptat joi și o nouă listă a țărilor terțe ale căror cadre de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice.

Țări care au fost înscrise pe listă: Bahamas, Barbados, Botswana, Cambodgia, Ghana, Jamaica, Mauritius, Mongolia, Myanmar, Nicaragua, Panama și Zimbabwe.


Țările care au fost retrase de pe listă: Bosnia-Herțegovina, Etiopia, Guyana, Republica Democrată Populară Laos, Sri Lanka și Tunisia.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: