Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a stabilit prioritatea de a se finanța net „preponderent în moneda națională”, în următorii doi ani.
Altfel spus, MFP se va adresa „preponderent” băncilor din țară, având în vedere că de la acestea atrag de peste 12 ori mai mulți bani decât de la populație, în ciuda economiilor în creștere ale acesteia.
Oficialii Băncii Naționale atrag consecvent de ceva vreme că gradul de expunere a băncilor la titlurile de stat este prea mare.
Experții Băncii Naționale (BNR) se tem că o eventuală creștere a dobânzii ar eroda valoarea deținerilor de titluri de stat din portofoliile băncilor.
Băncile locale sunt cei mai mari creditori ai statului
MFP a emis titluri de stat pe piața internă de 26,2 miliarde de lei, în Semestrul 1 din 2019, dintre care 24,2 miliarde au fost cumpărate de bănci.
Valoarea emisiunilor de titluri de stat a crescut cu peste 22% în medie lunară pe Semestrul 1 din 2019, față de media anului trecut, până la mai mult de 4,36 miliarde de lei, potrivit datelor MFP.
Și în 2018 băncile dețineau circa 88% din datoria publică guvernamentală, potrivit documentului de Strategie al MFP.
(Citiți și: Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională)
Valoarea titlurilor de stat detinute de sectorul bancar s-a ridicat la circa 90 de miliarde de lei, circa 20% din valoarea activelor, una dintre cele mai ridicate din Europa, potrivit celui mai recent raport al FMI.
Eroziune prin creșterea dobânzii
„Pierderile potențiale generate de senzitivitatea portofoliului de titluri de stat la variații ale ratelor de dobândă, conform celor 6 scenarii (de stres, n.r.), ar putea determina o reducere a ratei fondurilor proprii totale la nivel de sistem cu până la 1,2 puncte procentuale”, spune cel mai recent raport BNR privind stabilitatea financiară.
Valoarea deținerilor de titluri de stat se actualizează cu o formulă care are la numitor rata dobânzii. Creșterea acesteia, de așteptat în cazul României din cauza amplificării dezechilibrelor financiare, va duce la ajustări negative ale activelor, „care mușcă din fondurile proprii, în ultimă instanță”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro un expert al BNR.
Și FMI avertizează ca băncile romanesti detin prea multe titluri de stat și că BNR ar trebui sa le ceara rezerve suplimentare de capital, in vederea contracararii potentialelor riscuri.
Miza pe lei și capacitatea mică de absorbție a pieței interne
MFP își justifică prioritatea pentru lei cu argumentul generos al dezvoltării pieței interne a titlurilor de stat, dar invocă mai ales intenția de a sprijini diminuarea expunerii la riscul valutar, potrivit recent apărutei Strategii de administrare a datoriei publice guvernamentale 2019-2021.
„Diminuarea riscului valutar” poate să ascundă o mulțime de îngrijorări: plecând de la pericolul deteriorării apetenței investitorilor străini pentru emisiunile în valută ale României, până la cel al deprecierii tot mai substanțiale a leului, care ar însemna deteriorarea încrederii în finanțele românești, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.ro.
Prioritatea emisiunilor în lei mai arată că strategii MFP consideră că dezavantajul deteriorării percepției internaționale despre România este mai mare decât avantajul de a transforma în mai mulți lei o aceeași cantitate de valută împrumutată – ca urmare a deprecierii leului.
MFP vrea „să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar ținând cont în același timp de capacitatea de absorbție a pieței interne”, spune documentul citat. Nu este clar a cui capacitate de absorbție. Ar fi băncile mai puțin dispuse să finanțeze statul în valută din cauza riscului valutar?
Sigur este, însă, că inflația se menține la cote (4%) peste limita superioară țintită de BNR și o eventuală relaxare a politicii de curs ar putea afecta perspectiva de reintrare în marja ținită a inflației de 2,5% ± 1pp.
Inflația este însă cea care aduce venituri nominale mai mai mari la bugetul de stat, și deci o capacitate de plată mai bună a datoriei guvernamentale în lei.
Urmărește-ne pe Google News
