Guvernul pregătește un nou sistem de salarizare la stat, prin care lucrătorii din companiile de stat și din regii vor fi plătiți în funcție de productivitatea muncii, iar funcționarii din instituțiile bugetare vor fi remunerați după o serie de indicatori de performanță. Guvernul vrea să adopte noul sistem de salarizare până în septembrie 2013 în companiile de stat și din anul 2014 în instituțiile bugetare.
Reforma salarială din companiile de stat și regiile naționale este inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, sub formă de ordonanță simplă, act normativ care poate fi adoptat doar în vacanța parlamentară, cât este valabilă Legea de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe, adică până în septembrie.
Potrivit MFP, proietul urmărește întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.
Cum se va face salarizarea în companiile de stat:
- Salariile angajaților din companiile de stat și din regii nu vor putea crește cu mai mult de 60% din indicele de creștere a productivităţii muncii. În funcție de tipul companiei sau al regiei, productivitatea muncii este dată de raportul dintre valoarea veniturilor totale din exploatare şi numărul mediu de salariaţi din ompania respectivă. De asemenea, productivitatea poate fi calculată prin raportul dintre cantitatea de produse finite obţinute şi numărul mediu de salariaţi.
- Indemnizațiile membrilor adunărilor generale ale acționarilor pot fi de maximum 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor companiilor respective. Remunerația în cuantumul stabilit astfel se acordă pentru fiecare ședință, însă maximum o dată pe lună.
- Remunerațiile membrilor consiliilor de administraţie şi ale directorilor vor fi stabilite prin asimilare cu cele ale managerilor privați, numiți îân baza OUG 109/2011 pentru instituirea guvernanței corporative la companiile de stat. Aceste remunerații se acordă numai în limita prevederilor bugetare aprobate. Noua salarizare nu se aplică și managerilor privați din companiile de stat, care merg mai departe pe OUG 109/2011.
- Bugetele de venituri și cheltuieli ale companiilor de stat și regiilor se supun, ca și până acum aprobării, după caz, a Guvernului sau administrației locale de care aparțin înreprinderile respective.
- Bugetele companiilor de stat și ale regiilor trebuie să țină seama de o serie criterii pentru a fi aprobate, printre care: reducerea pierderilor, creșterea profiturilor și a productivității, reducerea creanțelor, respectarea criteriilor de politică salarială din Legea anuală a bugetului de stat.
- Cheltuielile salariale și personalul aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite.
- Dacă în ultimii doi ani gradul de realizare a veniturilor a fost sub 90%, în anul curent poiecția veniturilor se face cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.
- Bugetul companiei de stat poate fi rectificat în caz de scădere a profiturilor sau a productivității, precum și în alte situații.
- Bonusuri sau sporuri salariale se pot acorda în baza unor contracte colective sau individuale de muncă. Contractele colective, însă, se negociază după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. La rândul lor, sindicatele sunt consultate înainte de aprobarea bugetelor.
- În aceste reguli trebuie să se înscrie companiile naționale (de exemplu, CFR), regiile naționale (de exemplu, Regia Sării), regiile locale (de exemplu, RATB) etc. Nu intră în aceste reglementări instituțiile financiare sau firmele de asigurări de stat, care sunt supravegheate de BNR sau Autoritatea de Supraveghere Financiară.
(Descarca de AICI Proiectul de ordonanta privind salarizarea din companiile de stat si AICI – Nota de fundamentare)
Salarizarea bugetarilor: Fonduri după performanță, prin contract cu MFP
În reforma salarizării bugetarilor, Guvernul are în vedere instituirea unui control mai puternic al Ministerului Finanțelor Publice asupra tuturor celorlalte ministere și instituții.
Astfel, ministerele de linie vor încheia contracte cu MFP, prin care vor primi bani numai în funcție de realizarea angajamentelor de performanță discutate de Finanțele.
”Pentru 2014, vrem o bugetare pe bază de criterii de performanţă, în special în sectoarele care se pretează. Unul din aceste sectoare este cel al educaţiei. Eu, Minister de Finanţe, mă angajez să cresc finanţarea în educaţie, de exemplu, cu condiţia ca o serie de indicatori de performanţă – pe care îi stabilim de comun acord cu Ministerul Educaţiei – să fie atinşi”, a declarat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, la postul România TV.
”Creşterea finanţării în sectoare precum educaţia sau sănătatea riscă să nu se vadă dacă nu avem o îmbunătăţire a modului în care sunt cheltuiţi banii”, a mai afirmat el.
Anevelopa salarială în sectorul bugetar va fi indexată cu rata inflației, ceea ce presupune o majorare cu circa 4%, însă plusul de bani ar putea să nu fie distribuit egal la toți bugetarii.
Potrivit lui Voinea, Guvernul analizează 3 variante de politică salarială în sectorul bugetar:
- Indexarea tuturor salariilor bugetarilor cu rata inflaţiei.
- Creșterea mai accentuată a salariilor pentru anumite categorii de bugetari, în detrimentul altor categorii de funcționari, care nu vor primi niciun fel de majorare.
- Majorarea salarială în funcție de nivelul veniturilor actuale, astfel încât bugetarii cu salarii mici să beneficieze de creșteri.
Un răspuns
Cooptarea d-ui Voinea in echipa tehnocrata si transformarea ministerului finantelor in „reduta schimbarii” este unul din miscarile inteligente (de reforma) ale Guvernului Ponta, dincolo de aparenta lipsa de directie si strategie, sugerata de renuntarea la cresterea economica de 3-4 la suta pe an, promisa in campania electorala.
Cele doua masuri planificate pentru anul acesta si cel viitor, impreuna cu accelerarea privatizarilor, erau necesare de 23 de ani,avind darul de a eradica fenomenul capusarii intreprinderilor si regiilor de stat si de a desfiinta treptat toate „rentele” administrative.
Intrebarea este, pina unde va putea merge Premierul cu aceste masuri si cita vreme tehnocratul Voinea va mai fi „inghitit” de pagubitii politici si clientelari ai acestor masuri, inca de neimaginat pentru politicieni!
Probabil ca sprijinul UE, cit si asumarea treptata a acestora sa fie calea, alaturi de crearea unor posibiltati alternative de „recuperare” a acestor pierderi, prin sifonarea banului public.Nu este de asteptat o schimbare morala atit de profunda,incit peste noapte, de dragul lui Ponta, clasa politica, sa-si exercite functiile in intreprinderile de stat si administratia centrala/locala numai pentru salarii, renuntind la foloasele economice ilicite, de pina acum!
Daca va fi realizata pina in iarna, inchiderea gaurilor negre din „economia capusarii de partid”, ea va fi unul din putinele (si necesarele) raspunsuri pozitive, la nemultumirile populatiei, confruntata cu greutatile iernii si saraciei adusa de noile impozitari!