Tensiunile legate de criza refugiaților au determinat Polonia, unul dintre cele mai influente state din blocul de est al Uniunii Europene, să adopte o poziție mai dură la adresa politicilor impuse de Bruxelles, scrie Wall Street Journal.
Opoziția polonezilor vizavi de politica europeană a cotelor obligatorii de imigranți s-a tradus prin succesul electoral al partidului naționalist Lege și Justiție la alegerile parlamentare de la finele lunii octombrie, victorie ce a pus capăt unei perioade de opt ani în care Polonia a fost guvernată de partidul pro-european Civic Platform.
De atunci, partidul Lege și Justiție și-a consolidat controlul asupra funcțiilor publice, a companiilor de stat și a celei mai înalte curți de justiție din țară, înlocuind mai mulți judecători – ceea ce a dus la ample proteste din partea opoziției și la critici din afară. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a transmis o scrisoare guvernului de la Varșovia în care cerea suspendarea numirilor până când se va determina dacă acestea nu subminează justiția.
Ministrul Justiției, Zbigniew Ziobro, a respins cererea în Senat, în ședința în care au fost legiferate schimbările.
”Nu cred că un organism extern ne poate impune orice pentru că acest lucru ar intra în conflict cu mândria noastră națională”, a comentat el.
Noua politică a Poloniei, catalogată drept combativă de presa internațională, reprezintă o schimbare majoră față de poziția pro-europeană a guvernării anterioare și ar putea complica eforturile Uniunii Europene de a soluționa nu doar problema valului de imigranți, dar și alte probleme dificile, cum ar fi relația cu Rusia sau consolidarea disciplinei fiscale.
În ultimii ani, Polonia a devenit un lider regional al UE. Fostul lider al Platformei Civice, Donald Tusk a fost ales anul trecut de către liderii europeni pe un post însemnat la nivel european – președintele Consiliului European. Ca premier a lucrat îndeaproape cu cancelarul german Angela Merkel în special pentru rezolvarea crizei datoriilor guvernamentale din zona euro, potrivit unor surse aproapiate celor doi lideri europeni.
Decizia din septembrie a cancelarului german, de a primi sute de mii de refugiați și de a face presiuni pentru ca și alte state europene să împartă povara relocării lor, a atins un punct sensibil în rândul cetățenilor și politicienilor din Polonia, dar și din alte state membre UE. Mulți s-au arătat îngrijorați că au luptat pentru a ține Rusia departe, însă acum sunt nevoiți să cedeze din suveranitate în fața Berlinului sau a Bruxelles-ului. La 70 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, resentimentele polonezilor la adresa nemților rămân în actualitate, chiar dacă mulți sunt conștienți de faptul că au devenit mai prosperi și grație puternicului vecin din vest.
”Nu avem nevoie de ajutor cu privire la democrație de la Germania”, a comentat liderul partidului Lege și Justiție, Jaroslaw Kaczynski, într-un interviu televizat în care a făcut referire la ocuparea nazistă din timpul războiului și la ”tot ce ne datorează Germania”.
Polonia riscă acum să fie marginalizată de la masa decidenților europeni, la fel cum s-a întâmplat cu Ungaria.
Ungaria și acum Polonia ”privesc Uniunea Europeană ca o limitare a suveranității naționale”, a explicat Peter Kreko, analist politic la un institut independent de cercetare din Ungaria. ”Le place să primească sprijin financiar de la UE, dar nu și obligațiile ce rezultă, de adaptare la politicile europene”, a adăugat el.
