fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Legea politicii: 2016 – anul electoral cu mai multe partide în competiție

de Roxana Preda 23.3.2015

parlamentDemersul parlamentarilor de a redesena arhitectura sistemului politic include simplificarea condițiilor pentru înființarea unui partid, pe lângă amendarea legii alegerilor locale, a modului în care vor fi aleși deputații și sentorii și introducerea finanțării publice a campaniilor, astfel încât legislația va permite crearea unei formațiuni cu doar trei membri fondatori și, indirect, creșterea numărului de competitori dintre care poate alege electoratul.

Proiectul de modificare a legii partidelor, definitivat de Comisia de Cod Electoral, urmează să intre în dezbaterea Senatului, într-o primă fază, și prevede eliminarea prevederilor care obligă un partid să depună odată cu cererea  de înscriere la tribunal o listă cu cel puțin 25.000 de semnături, aparținând membrilor fondatori din cel puțin 18 județe ale țării, dar nu mai puțin de 700 de persoane din fiecare județ.

Abrogarea acestei prevederi din legea în vigoarea (Legea nr.14/2003) este rezultatul unor discuții mai vechi legate de liberalizarea pieței partidelor politice, cu scopul de a da greutate libertății de asociere și ideii de pluralism politic, în așa fel încât alegătorul să aibă posibilitatea de a opta între mai multe oferte și de a se sparge monopolul deținut de marii actori politici care domină scena.

Curtea Constituțională obligă Parlamentul să simplifice legea

De-a lungul timpului, tendința parlamentarilor români a fost tocmai aceea de a înăspri condițiile legale pentru înființarea formațiunilor și de a mări pragul electoral, tocmai pentru a-și conserva avantajele.

Pe lângă presiunea de reformare a sistemului care s-a degajat în urma alegerilor prezidențiale de anul trecut, parlamentarii a fost obligați să elimine condiția celor 25.000 de semnături chiar de Curtea Constituțională a României (CCR).

În februarie 2015, magistrații CCR au declarat neconstituțional articolul 19, alin 3 din legea în vigoare, care impunea această condiție. Decizia Curții a fost luată după ce Partidul Pirat, cu sediul la Cluj, a ridicat excepția de neconstituționalitate, după ce Tribunalul București a respins cererea de înregistrare, pe motiv că fondatorii nu au depus lista celor 25.000 de semnături.

Proiectul de lege prevede că pentru actul de constituire a unui partid va fi nevoie de semnătura a trei membri fondatori.

De asemenea, în conformitate cu principiul protecției datelor cu caracter personal, a fost eliminată cerința privind codul numeric personal din lista semnăturilor de susținere ale  membrilor fondatori (menținându-se, în schimb, celelalte condiții: numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, seria și numărul acestuia, semnătura).

Comisia de Cod electoral a mai eliminat articolul 27 care precizează că ”în fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate să își actualizeze listele de membri”, iar ”listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti până la data de 31 decembrie a acelui an”.

O altă modificare importantă este legată de abrogarea unor prevederi care obligau partidele să se structureze în funcție de organizarea teritorial-administrativă a țării și să aibă filiale teritoriale, renunțarea la aceste prevederi permițând practic apariția unor formațiuni cu caracter regional sau local (ceea ce ar putea fi un impact mai puternic în condițiile în care proiectul privind regionalizarea ar fi readus în dezbatere).

Concret, articolul 4, alin 1 din legea în vigoare prevede că ”partidele politice se organizează și funcționează după criteriul administrativ-teritorial”, urmând să aibă organizații teritoriale. În varianta propusă de Comisia de Cod electoral se precizează că: “Partidele politice se pot organiza și funcționa la nivel național, la nivel local sau atât la nivel național, cât și local, conform statutului propriu.“ “Partidele politice își pot organiza structuri interne potrivit statului propriu. Structurile interne pot reprezenta partidul politic față de terți la nivelul corespunzător, pot deschide conturi la bancă și răspund de gestionarea acestora.“

Și în privința dizolvării unui partid pe cale judecătorească a fost eliminată ca fiind ”excesivă” prevedere potrivit căreia o formațiune putea fi dizolvată ”dacă partidul politic nu obține, la două alegeri generale succesive, un număr de cel puțin 50.000 de voturi la nivel național, pentru candidaturile depuse în oricare dintre scrutinele următoare: consilii județene, consilii locale, Camera Deputaților, Senat”.

Apariția unui număr mai mare de noi partide va fi posibilă în condițiile în care, simultan, este introdus și sistemul de finanțare a campaniilor de la bugetul de stat. Finanțarea publică a partidelor și a campaniilor a fost votată de Camera Deputaților săptămâna trecută, legea fiind transmisă spre promulgare președintelui. Partidele își vor putea deconta sumele cheltuite în campanie, în condițiile în care trec pragul electoral.

Plafoanele pentru cheltuielile de campanie sunt destul de mari, iar partidele pot recurge și la împrumuturile de la persoane fizice și juridice. Decontarea cheltuielilor se face, teoretic, pe baza documentelor prezentate de mandatarul partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă, care este practic transformată într-un organism de control financiar al sistemului politic, fără însă a beneficia de infrastructura necesară punerii în practică a unui mecansim eficient de verificare a partidelor.

Inflația de partide din anii 90 vs monolitul FSN

După prăbușirea regimului comunist, printre primele acte normative adoptate a fost decretul lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 care prevedea trecerea de la sistemul partidul unic la principiul libertății de asociere și al pluralismului politic.

Articolul trei stabilea că ”în vederea înregistrării, fiecare partid și organizație obștească trebuie să-și prezinte statutele de organizare și funcționare, programul politic, să-și declare sediul și mijloacele financiare de care dispun și să facă dovada că are cel puțin 251 de membri”.

Condiția de a prezenta lista cu doar 251 de membri a dus la o inflație de partide în primii ani de după prăbușirea regimului comunist, însă această libertate de asociere nu a influențat jocul politic, dominat multă vreme de Frontul Salvării Naționale.

73 de partide au participat la primul scrutin parlamentar din mai 1990.

În absența unui prag electoral legal, 9 partide au intrat în Senat și 17 în Camera Deputaților, însă diferența dintre acestea și FSN era hotărâtoare, Frontul obținând peste 67% din mandate.

Fenomenul trebuie privit însă prin prisma faptului că alegerile erau organizate de FSN, care deținea întreaga putere, controla accesul la resurse și mass-media, precum și a inevitabilei lipse de cultură civică a electoratului în acel context.

Legea a fost schimbată, pentru prima oară, în 1996 când a crescut numărul necesar de semnături la 10.000, iar în 2000 a fost ridicat pragul electoral de la 3 la 5 % pentru un partid,  ceea ce a dus la reducerea numărului de partide.

În 2003, odată cu revizuirea constituției, legislația electorală a fost modificată din nou, parlamentarii impunând soluția celor 25.000 de semnături, ca pe una de ”compromis” în condițiile în care puterea de atunci reprezentată de PDSR (actualul PSD) dorea chiar reguli mai aspre și un plafon de 50.000 de semnături.

Înființarea partidelor în statele UE

Contrar tendințelor manifestate de legiuitorul român  de a crește numărul de semnături necesare pentru înființarea unui partid, în statele membre al Uniunii Europene tradiția este aceea ca legea să fie extrem de permisivă, dând astfel șansa alegătorului să opteze dintr-o gamă largă de oferte politice.

Astfel, dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, mai mult de jumătate permit înființarea unui partid cu 1 (Austria), 2 (Spania și Slovenia) sau 3 membri fondatori (Anglia, Italia, Belgia, Olanda sau Franţa).

În Polonia, Cehia și Lituania, numărul minim este de 1.000 de membri fondatori sau susţinători.

Noi partide după legea actuală

Chiar și în condițiile actualei legislații, după alegerile prezidențiale de anul trecut, mai mulți actori politici și-au anunțat intenția de a pune bazele unor noi formațiuni politice, pe fondul discursului public despre necesitatea reformării clasei politice, ca semnal al votului din 16 noiembrie 2014.

Monica Macovei, candidat la președinție plasat pe locul 5, este prima care a anunțat înființarea unui nou partid, eurodeputatul fiind și cea care a prezentat în campania electorală o inițiativă legislativă în sensul simplificării procedurilor de înregistrare a unei formațiuni politice.

Partidul se va numi M10 (de la ”decalogul” politic propus de Macovei chiar din timpul campaniei), procesul de strângere a semnăturilor fiind în derulare.

Un alt demers de a pune bazele unei noi formațiuni a fost inițiat de fostul președinte PSD Mircea Geoană, exclus din partid imediat după alegerile prezidențiale, alături de primarul sectorului 5 Marian Vanghelie. Mircea Geoană a demarat procesul de înființarea a Partidului Social Românesc, fiind în același stadiu de strângere a semnăturilor pentru înregistrarea la Tribunalul București.

Mircea Geoană a invocat și sprijinul 20 de parlamentari PSD, această grupare fiind luată în considere în cadrul negocierilor cu PNL pentru schimbarea majorității parlamentare. Atragerea de noi parlamentari bate însă pasul pe loc, iar, între timp, Marian Vanghelie a fost arestat preventiv pentru fapte de corupție.

Fostul lider al grupului deputaților PPDD, Daniel Fenechiu a anunțat și el crearea Partidului Democrat, alături de o parte din deputații care au fost excluși din PPDD.

Deputatul Sebastian Ghiță intenționa să înregistreze un nou partid de stânga, el demisionând din PSD tot după scrutinul prezidențial. Sebastian Ghiță se află și el sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru acte de corupție.

Candidat independent la alegerile locale din București, în 2012, Nicușor Dan este printre cei care dorește să înființeze o nouă formațiune politică, cu accent local, potrivit propriilor declarații.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.3.2015

2 comentarii

  1. eugen serban(cheudeanu)
    11.4.2015, 12:44 pm

    ONG-urile pot face politica,sau numai sustinerea

  2. eugen serban(cheudeanu)
    11.4.2015, 12:59 pm

    Nici un om care a facut puscarie,mai ales in administratia loca,delapidari sa nu mai aiba drept nici sa fie membru in ori care dintr-e organizatii politice administrative,fara drept de IMUNITATE,AI GRESIT,SUPORTI CONSECINTELE CA SI ORI CARE OM AL ACESTEI TARI,SE ACCEPTA O SACTIUNE,PANA LA VOT DE BLAM CU AVERTISMENT,DAR FARA ABUZ IN SERICIU,ACESTE SACTIUNI PT. INTARZIERE,ABSENTA NEMOTIVATA,SA SE FACA UN HOTEL PT. PARLAMENTARI,FARA A SE PLATI NU STIU CUI,EI STAU 2,3 ZILE SI AU PRETENTIA LA RETRIBUTIE DE 3 MII DE EURO,CAND EU TRAIESC CU 150 DE EURO,TREBUIESC ALINIATE SALARII,PENSII,E PREA MARE DECALAJUL,NU E POSIBIL,DE ASTA AR FI BUNE SI ORG.POLITICE DE COMUNA,SUNT OAMENI SIMPLI CARE CANDESC MULT MAI BINE DECAT ACESTI INFRACTORI CARE NE-AU JEFUIT

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult