Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât serioase a conferinței organizate marți: imaginile obișnuite de la eveniment pot fi văzute mai jos, sau la LINK-UL DE_AICI, din transmisia live a dezbaterilor.

Mai întâi ideile și acțiunea, apoi oamenii din spatele lor.

Ideile:

1-. Nu, mediul de afaceri NU vrea fiscalitate mai ușoară. Mediul de afaceri vrea SĂNĂTATE  a deciziei guvernamentale: predictibiliitate, respect al statului față de mediul privat în care se face pelteaua pe care o învârte statul – măcar în limita legii produse de același stat.

2-.Guvernul României trebuie să intre în cea mai basic și de bun simț legalitate: legea făcută de guvernanții României prevede CLAR că NU se aplică legea fiscală dacă ea nu a fost elaborată oficial cu minimum 6 luni înainte de implementare.

3-.Orice încălcare a acestei legi, prevăzute chiar de Legea Fiscală, e o agresiune atât împotriva mediului de afaceri care produce totul (TOTUL), cât și împotriva oricărei economii de piață chiar și într-o țară condusă  de clovni.

4-,Încrederea economiei în autoritatea guvernamentală E UN capital CHIAR MAI IMPORTANT DECÂT CEL FINANCIAR. Fără încredere nu mișcă nimeni niciun ban.

5-Nu e ”țopăială fiscală” – ăsta-i un blând eufemism: disprețul față de lege și față de cei constrânși să aplice caracterul ei arbitar și imprevizibilitatea DISCREȚIONARĂ e specific societăților hibride, în care desprinderea de etatism și comunism nu s-a produs suficient de clar încât autoritatea absolută a statului să renunțe la hărțuirea economiei libere.

6- În nicio economie stabilizată la maniera minimală, guvernantul nu și-ar permite administrarea prin diversiune: capitalul autohton ridicat împotriva capitalului extern, salariații din privat ridicați împotriva salariaților bugetari, angajații asmuțiți pe angajatori.

Și oamenii din spatele acestor idei:

Efectele instabilității şi a lipsei de viziune a legislației fiscale asupra economiei și dezvoltării României au concentrat atenția reprezentanților mediului de afaceri, în conferința pe tema „Mediul de afaceri şi presiunea impredictibilităţii legilor fiscale”, organizate marți de Cursdeguvernare.ro la sediul camerei de Comerț și Industrie a României.

Speakerii – cu ideile principale – în rândurile de mai jos: consultanții de top, antreprenorii reprezentând organizațiile de top ale mediului de afaceri autohton sau extern, precum și decidenți care au de încheiat anul 2017 într-o altă cheie decât în cea din ultimele 11 luni. Astfel încât anul 2018 să nu coboare sub 2017. Desigur, ar fi greu – dar când e vorba de incoerență, dispreț și rău, tot timpul e loc de mai mult.

Discuțiile au fost moderate cu pricepere și mână de fier de Tudor Mușat – jurnalist Digi24.

cursdeguvernare.ro va publica în cursul zilei de joi, în pagina conferinței, prezentările integrale (în document sau video) ale vorbitorilor.

(În treacăt, pentru cine vrea să revadă alarmele pe care nu le-a auzit nimeni la vremea lor – un LINK-AICI)

(Redacția)

***

Dragoş Anastasiu: Degeaba forța de muncă ieftină dacă nu este predictibilitate și respect

„Lumea afacerilor pe care o reprezint este profund dezamăgită (de prestaţia guvernamentală şi de măsurile fiscale luate) şi cred că percepţia lor este corectă, căci este vorba de o largă, largă majoritate”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno – Germană (AHK).

Oficialul AHK a invocat nevoia de a crea „un climat favorabil, de respect şi încredere” între mediul de afaceri şi autorităţi. „Să ne calmăm: Suntem cu toţii în România pentru că vrem să fim aici. Să ne aşezăm la masă cu autorităţile şi să găsim împreună un alt ton, o altă modalitate de a face lucrurile”, a mai spus Dragoş Anastasiu, după ce a evocat lipsa de dialog în condiţiile căreia Guvernul a adoptat nenumăratele modificări ale climatrului de afaceri.

AHK are 600 membri, în România sunt 7.500 de firme cu capital german, inclusiv bănci dar şi cu antreprenori români, cu 200. 000 angajati. „Aceşti oameni doresc să fie respectaţi şi un climat de afaceri favorabil şi stabil. Degeaba forţa de muncă este ieftină, daca ea nu mai e deloc şi daca nu avem predictibiliate şi respect”, spune Dragoş Anastasiu.

Gabriel Biriş: Schimbarea schimbărilor fiscale nu mai lasă loc la muncă şi la dezvoltare

În ultimii doi ani au avut loc circa 270 de schimbări fiscale. „În 23 de ani de activitate, nu-mi amintesc de un an mai rău pentru fiscalitate decât 2017” ,  a spus Gabriel Biriș, partner la casa de avoctură Biriș-Goran SPARL.

Mai precis,  în 2017 au existat 110 modificari (OUG, legi care aproba OUG,OMFP, OPANAF), iar anul trecut numărul modificărilor a fost de 157.

„În 2015 a fost aprobat de Parlament un Cod Fiscal, realizat de actualul partid de guvernământ. A intrat în vigoare nu înainte să fie modificat de patru ori. Am crezut că partidul care a câştigat alegerile o să-şi respecte munca şi va asigura stabilitate şi perdictibilitate, dar nu a fost aşa”, a spus Gabriel Biriş.

În doi ani, Codul Fiscal a fost modificat de zeci de ordonanţe şi de legi, care au atras după ele alte zeci de ordine şi de reglementări. „Avem deja modificări la modificări. Vorba lui Dragoş Anastasiu: Ar trebui să ne liniştim un pic cu capul. Dacă mereu schimbi schimbarea de muncim când mai muncim”, s-a întrebat retoric Gabriel Biriş.

„Niciodată nu au fost atâtea greșeli stategice, de concepție, care atrag pericole. Dar au fost și greșeli de gâgă, în absența dialogului cu noi. La discuțiile tehnice nu au fost niciodată demnitari, iar când ne-am întâlnit cu aceștia, nu ne-au ascultat. Multe discuții au fost făcute uitate, ceea ce a creat neîncredere”, a mai spus Gabriel Biriș.

Astfel că, „încrederea în capacitatea guvernului de a conduce frâiele și afaceri țării a ajuns la un minim istoric”, a conchis expertul citat.

Dan Manolescu: Problema vine din zona politică. Fiscalitatea este folosită ca să „rezolve bugetul”

„Principala problema vine de sus, din zona deciziei politice. Modificarea (codului fiscal) este cea mai uşoară metodă ca să se dea senzaţia că se face ceva, ca s-au întâmplat lucruri. Este uşor să faci proceduri, să le aplici e mai geru”, a spus Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

Astfel că, „ANAF are deja o problemă cu administrarea schimbărilor. Modifcările vin de obicei când se schimbă guvernul şi vine cineva şi spune că a avut el o idee mai bună”, a spus Dan Manolescu.

„An de an am creat acest mecanism şi obicei de a folosi fiscalitatea ca o pârghie de a rezolva bugetul, când lucrurile ar trebui să fie invers. Ar trebui să avem o fiscalitate clară, să ştim cât încasăm şi să discutăm despre cum îi cheltuim. Noi de fiecare dată am plus lucrurile invers şi ne mirăm că ele în continuare merg prost. Putem să facem altfel? Eu cred că da, dar foarte greu”, explică espertul citat.

Codul Fiscal este cel puțin la fel de important și ar trebui să se schimbe la fel de greu precum Codul Muncii, sau Codul Penal, a adăugat președintele amerei Consultanților Fiscali.  „E bine să discutăm mult până să schimbăm ceva. În fiscalitate discutăm puţin, facem repede şi după aia ne întrebăm de ce am făcut şi dacă e bine ce a ieşit”, a mai adăugat Dan Manolescu.

Angela Roșca: Companiile multinaționale și cele autohtone se află în aceeași oală

Neînţelegerea rolului fiscalităţii în dezvoltarea unei ţări poate plasa România într-o poziţie dificilă, „în tranşeele luptei fiscurilor naţionale de a păstra baza impozabilă acasă”, crede Angela Roşca, partener, Taxhouse.

”Am lucrat și cu companii multinaționale și cu companii autohtone. Se află în aceeași oală”

Guvernul a redescoperit directiva europeană în materie (ATAD), dar „suntem pregătiți să ducem această bătălie în tranșee, corect și nu cu discursuri politice la tv?”, se întreabă Angela Roșca.

„Dacă vrem să fim pregătiți și să luptăm pe acest front, trebuie să investim în ceea ce trebuie la ANAF, ca să livrăm mai mult decât discursuri politice (despre multinaționale). Sa folosim inteligent fiscaliatatea, ca să atragem investitorii străini și nu să îi alungăm”, a mai spus expertul citat.

Cât despre viziunea fiscală din România, a fost amintită statistica potrivit căreia Germania avut 5 miniștri de Finanțe în 27 de ani, în Vreme ce România – 23.

„Cum să avem stabilitate și predictibilitate, cand predarea-primirea (de portofoliu) se face în 15 minute. La o multinațională tranziția de conducere poate dura și șase luni”, a mai spus Angela Roşca.

Dan Bădin: Banii lipsă nu sunt în mediul de afaceri transparent. Câteva lucruri simple pentru aducerea la suprafaţă a economiei subterane

Înainte de orice modificare fiscală sunt necesare aplicarea a două principii simple: colectarea consistentă şi eficientizarea cheltuielilor bugetare, consideră Dan Bădin, partener la Deloitte România.

Atragerea la suprafaţă a economiei subterane depinde de alte câteva reguli simple, potrivit expertului citat:
povara fiscala, în special pe muncă;

• reglementările de pe piața muncii și intensitatea acestora („Pentru micii antreprenor este mai uşor să opereze în economia subterană decât să umble după avize”);
• costul şi durata cerinţelor adminsuitrative;
• capacitatea de lucru a insituţiilor;
• calitatate şi cantitate serviciilor publice („De ce să plătesc taxe daca statul nu îmi livrează servicii”);
• corupția și mita.

Problema României este că, deși ponderea economiei subterane în PIB a scazut de la 33% în 2003, la 28% în 2015, ponderea veniturilor bugetare nu a creescut porporţional, ci a fost mai degrabă oscilantă, a amintit Dan Bădin.

Iar cele mai multe căi de îmbunătăţire a situaţiei, „nu ţin de control ci de uşurarea modalităţii de plată”, de încurajare a conformării prin simplicarea raportărilor şi asistenţa fiscală acordată contribuabililor.

„Între metoda morcovului şi cea a băţului, este preferabilă cea dintâi”, a conchis Dan Bădin.

Daniel Anghel/ Percepția mediului de afaceri: anul 2017, un exemplu de ”așa nu în privința fiscalității”

Coordonator al grupului pentru fiscalitate al Coaliției pentru Dezvoltarea României  și reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini, Daniel Anghel mărturisește că, din punctul său de vedere, anul 2017 a fost un exemplu de ”așa nu în privința fiscalității”.

”Sistemul fiscal românesc este ca un joc de puzzle, în care fiecare guvern pune pe masă câte o piesă, iar noi sperăm ca jocul să nu se transforme în domino. În 2017 am fost perseverenți, am încercat să avem abordări corecte și transparente, dar nu am avut parte de consultări reale”, a descris Daniel Anghel modul în care au decurs consultările cu mediul de afaceri pe tema modificărilor de fiscalitate.

”De 3 ani tot am propus măsuri pentru consolidarea creșterii economice, care să fie însoțite de  reforme reale ale sistemelor de sănătate, de pensii… Am tras repetate semnale de alarmă că orice modificare fiscală trebuie să respecte câteva lucruri esențiale: să nu fie aprobată în lipsa unui studiu de impact și fără o consultare reală a partenerilor sociali. Și, foarte important, să se țină cont de prevederile Codului fiscal, care precizează că nicio modificare nu poate fi aplicată mai devreme de 6 luni de la aprobare”, a declarat Daniel Anghel.

Cristian Pîrvan: Fără informatizarea ANAF și fără unificarea bazelor de date nu vom reuși nimic, niciodată

”Fiscalitatea nu trebuie să fie un instrument de adunare a banilor pentru funcționarea statului. Noi, în România, încercăm ca prin fiscalitate să satisfacem niște cerințe ce nu au legătură cu economia. Cred că trebuie să purtăm o discuție cu adevărat de substanță, să decidem de ce fel de fiscalitate avem nevoie ca să ne dezvoltăm. Fiscalitatea are probleme de fond iar noi ne pierdem vremea să încercăm să blocăm tot felul de prostii”, afirmă Cristian Pîrvan (PIAROM).

Reprezentantul mediului autohton de afaceri și-a manifestat nemulțumirea că în ceea ce privește fiscalitatea, România nu a adoptat modelul Occidental, unde modificările sunt rezultatul a luni, chiar ani de dezbateri, de simulări și de verificări. ”Problema este că, la noi, visează unul că așa e bine, nu are nicio dovadă că are dreptate dar o face. Problema noastră e că Ministerul de Finanțe este un simplu executant al deciziei politice, nu ține în mână frâiele economiei, ca în Germania. Acolo, dacă ministrul de Finanțe Schauble spunea ceva atunci chiar și Angela Merkel se mai gândea. La noi, ministrul e chemat undeva, i se comunică decizia și el execută”, afirmă Cristian Pîrvan.

Oficialul PIAROM a oferit și câteva soluții, cea mai importantă în opinia lui Cristian Pîrvan fiind informatizarea rapidă a ANAF. ”De 5 ani, cu 90 de milioane de euro de la Banca Mondială, nu facem asta. Să fie clar: fără informatizarea ANAF și fără unificarea bazelor de date ale instituțiilor din România nu vom reuși nimic, niciodată” susține Cristian Pîrvan.

Felix Pătrășcanu: În loc să mă preocupe viitorul afacerii mele, sunt obligat să mă gândesc la Codul fiscal…

Reprezentatntul RBL, Felix Pătrășcau, consideră că numai implicarea mediului de afaceri în sistemul decizional poate schimba ceva în România. ”Chiar crede cineva că la guvern nu se cunoaște sursa evaziunii? De ce însă îl biciuim tot pe acela care trage, care produce? Ne lăudăm că am făcut doctorate pe bune, am terminat universități pe bune și că noi conducem mii de oameni. Dar noi nu știm să capacităm oamenii, să-i facem să gândească așa cum gândim noi. Ei însă s-au focusat pe bază și o să ne conducă cum știu până ce ne vom deștepta și noi. Vă spun, noi suntem sub nivelul lor…” crede Felix Pătrășcanu.

Reprezentantul RBL a oferit o nouă perspectivă asupra impactului modificărilor fiscale, privite din unghiul companiei pe care o conduce, Fan Curier: ”Avem peste 5.500 de angajați iar modificările Codului fiscal ne vor impune o creștere de 6% a cheltuielilor. bani pe care nu îi dăm angajaților, ci statului. În mod normal, eu ar trebui să mă gândesc la viitorul afacerii mele, pentru că am o problemă: ce fac dacă apare un soi de UBER în curierat? Dar, nu, eu sunt obligat să mă gândesc acum la modificările Codului fiscal….”

Florin Jianu: Temă serioasă de gândire: Ce facem noi, mediul de afaceri, dacă Ordonanța se mai schimă o dată, în Parlament?

Și pentru președintele CNIMMR, Florin Jianu, soluția evidentă este: ”Să ne implicăm direct, știu că nu e optim, dar cei care fac performanță în cconomie trebuie să se implice”.

Președintele Consiliului Național pentru IMM a adus în discuție o chestiune importantă pentru mediul de afaceri: ”Modificările la Codul fiscal s-au aprobat prin OUG, la Parlament, legea de aprobare va fi finalizată prin decembrie-ianuarie. Ce facem dacă Parlamentul o modifică, pentru că deja au anunțat schimbări? Ce facem noi, ce lege aplicăm, cum, când ne mai pregătim?”

Florin Jianu consideră că singura soluție pentru România este limitarea posibilității schimbării Codului fiscal prin procedura ordonanței de urgență. ”Nu zic să facem ca în Statele Unite, să dezbatem 6 ani o schimbare sau mai multe, dar noi nu respectăm nici măcar ce este scris în lege: să lăsăm să treacă cel puțin 6 luni înainte să aplicăm ceva. Poate că o soluție ar fi ca partidele să semneze un pact fiscal, să se angajeze că nu mai umblă la fiscalitate câțiva ani”, a propus Florin Jianu.

Varujan Vosganian: Problema de fond este că nu mai avem date certe, pe care să le acceptăm cu toții

Deputat ALDE, parte a coaliției de guvernare, Varujan Vosganian a avut marți un moment de sinceritate: ”Sunt în postura în care sunt nevoit să explic lucruri în care nici eu nu cred”, a afirmat Varujan Vosganian, fost ministru de Finanțe.

Politician cu state vechi, Varujan Vosganian crede însă că problema de fond a momentului nu este cea a disputelor economice sau a incoerenței fiscalității, că apariția unei falii între clasa politică și mediul academic, de cercetare, care să furnizeze analize și date în baza cărora să fie adoptată decizia politică.

”Noi nu mai discutăm pe aceeași limbă, nu mai avem aceleași date și nu mai acceptăm aceleași date. Înainte să vorbim de pensii, de contribuții, trebuie văzut că nici la ministerul Muncii, nici la ministerul de Finanțe, nu avem date clare și similare despre sistemul de pensii. Înainte să vorbim de evaziune, trebuie să remarcăm că la ANAF nu avem evaluări cu privire la veniturile fiscale pe anul acesta. Nu mai putem merge așa mai departe”, a afirmat Varujan Vosganian.

Deputatul ALDE a recunoscut că modificările Codului fiscal ”vând” cîteva iluzii, începând cu creșterea salariilor brute. Totuși, Varujan Vosganian afirmă: ”Avem nevoie să eliminăm evaziunea fiscală, iar adunarea tuturor contribuțiilor într-o singură zonă este o decizie foarte bună”.

Georgeta Toma: Noi trebuie să combatem tendința de reducere a încasărilor bugetare

Așteptată cu mare interes, intervenția reprezentantului Ministerului de Finanțe, Georgeta Toma, director al Direcției legislative a acestui minister, s-a limitat la explicații privind implementarea Directivei 1164, care privește companiile multinaționale.

”Actualizarea vine din contextul internațional, unde există preocuparea guvernelor de a corecta lucrurile care permit reducerea bazei impozabile. Nu sunt preocupări noi, iar legislație există deja în alte state”, a spus Georgeta Toma.

Directorul MFP a detaliat modificările decise de guvern și a explicat că acestea respectă inclusiv recomandările OECD, care au fost sursa de inspirație pentru legislația comună a UE.

”Sunt însă elemente care mai pot fi discutate în viitor, în funcție de evoluția mediului de afaceri”, a asigurat în numele ministerului Georgeta Toma, care însă a precizat: ”Pe de-o parte, să admitem, ne confruntăm cu un nivel redus al încasărilor bugetare, iar noi trebuie să combatem tendința asta”.

Georgiana Stoian: Avem nevoie de informatizare

Director General în cadrul ANAF, Georgiana Stoian a admis marți că misiunea ANAF este aceea de a colecta și gestiona resurse ”astfel încât să fie asigurate cheltuielile publice”. Din datele furnizate de Georgiana Stoian participanților la conferința organizată de cursdeguvernare.ro reiese că Fiscul se achită de această misiune, cifrele arătând, în 2017, creșteri la veniturile declarate și la veniturile încasate, față de anii precedenți

Oficialul ANAF chiar a admis: ”Pentru a ne desfășura activitatea în bune condiții avem nevoie de informatizare”. Iar în opinia Georgianei Stoian, acest deziderat este pe cale să se împlinească după decizia de înființare a unui organism specializat la nivelul Ministerului de Finanțe.

Oficialul ANAF a descris pe larg eforturile depuse pentru creșterea nivelului de prevenție și a celui de îndrumare al mediului de afaceri. ”Sper că sunt măsuri care ajută mediul de afaceri și vă asigur că suntem deschiși la dialog cu mediul de afaceri. Vă încurajez chiar să trimiteți sugestii de îmbunătățire a activității naostre”, a transmis participanților Georgiana Stoian.

Florin Cîțu: Cifrele nu se mai leagă – asta e probabil normalitatea din guvernarea actualei coaliții

Senatorul PNL Florin Cîțu a preluat întrebarea din titlul conferinței cursdeguvernare.ro și a vorbit despre normalitate. ”Normalitate… Cred că pentru fiecare înseamnă altceva, vedem din diferențele între opiniile exprimate de PSD și de Opoziție referitor la economie. Trăim într-o lume în care cifrele nu se leagă între ele și e foarte greu să îți dai azi seama de normalitate când avem 2 tipuri de realități. Primul pas este, cred, să găsim aceeași limbă și să ne raportăm la aceeași indicatori. Vedem azi creștere economică record, Fiscul ne spune că avem încasări mai bune, dar asistăm la acțiuni guvernamentale care contrazic toate aceste vești bune”, a descris  Florin Cîțu situația prezentă.

Senatorul PNL a precizat: ”Să fim bine înțeleși, noi nu criticăm numai de dragul de a critica, noi vrem să înțelegem. Și să nu ni se mai spună că totul e bine, iar apoi să acționăm de parcă totul e rău…”

Florin Cîțu a avansat puterii o soluție simplă: ”Nu trebuie să inventăm noi lucruri, hai să vorbim toți aceeași limbă, cea folosită la nivel european, și vom avea oglinda clară a economiei românești. Referitor la execuția bugetară, sesizăm toți problema gradului scăzut de încasare al veniturilor bugetare. E puțin, de acord. Dar marea problemă e: ce facem cu banii ăștia? Cheltuim cam 65-75% pentru salarii, ensii și ajutoare sociale. Din 2018, acest procent va urca la 85%. Sigur, este și ăsta un mod de a administra economia, dar să nu mai sperăm la creștere în viitor. Să ai creștere de 8% dar mai puține investiții străine directe e un mister”, a avertizat senatorul PNL.

Claudiu Năsui: Guvernul are de respectat doar legea. Până atunci nu va înțelege de ce scad investițiile străine

Contradicțiile din spatele diverselor cifre anunțate de instituții românești au fost subliniate și de deputatul USD Claudiu Năsui. ”Cred, sper, că există cineva în ministerul Finanțelor care se întreabă cum este posibil să ai  8% creștere economică și numai 0,6 creștere de venituri la buget. Să nu mai discutăm de evoluția ROBOR sau a ISD, anomalii clare într-o economie care crește. Apare întrebarea simplă: care este diferența între ce facem noi și ce fac state dezvoltate de apar aceste anomalii?” a afirmat Claudiu Năsui.

Una dintre posibilele explicații a fost oferită de deputatul USR- introducerea plății diferențate a TVA. ”Anunțul original a provocat frustrare și îngrijorare în mediul de afaceri. A fost un moment în care am crezut că se renunță, dar până la urmă s-a aprobat, prin ordonanță. La Senat, proiectul a fost modificat în comisii, apoi s-a revenit asupra modificărilor, pentru ca ulterior unele schimbări să fie opertate. Rămâne însă să discute și Camera Deputaților, unde s-ar mai putea opera modificări. Deci, ce fac eu, când ordonanța e în vigoare? Aștept să decidă Parlamentul. Pare simplu, în realitate toate acestea au contribuit la pierderea de investiții străine”.

Deputatul USR a atras atenția asupra uneia din cele mai simple probleme legate de fiscalitate: guvernul nu respectă legea fiscală, care prevede clar că orice modificare nu poate fi impusă dacă nu sunt cel puțin 6 luni între legiferare și implementare. ”Guvernele lucrează prin derogări de la această lege, sunt primele care o încalcă”.

Refereitor la investiții, Claudiou Năsui a mai afirmat: ”Există o atitudine ostilă la adresa investitorilor, acestă atitudine trebuie să se schimbe. Și mai trebuie schimbat ceva: mediul de afaceri să reacționeze mai consistent. Știu că este riscant, dar asta trebuie să faceți.”