Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Noi știm ce așteptăm de la leu. Ce așteaptă leul de la noi?

de Aura Socol 26.7.2012

De la inceputul anului, leul s-a depreciat cu aproximativ 6% fata de moneda europeana. Desi nu este neglijabila, o depreciere in jur de 6-7% nu este un capat de tara, cu atat mai mult cu cat exista explicatii rezonabile aferente unui asemenea trend, la fel cum exista si mecanisme credibile de oprire si revenire a leului. In Ungaria, de exemplu, in perioada de tensiune politica interna, suprapusa peste perioada de plina criza din zona euro, forintul a experimentat o depreciere de aproape 18% fata de moneda europeana. Asa incat, as spune ca ar trebui sa preocupe mai degraba mentinerea si/sau continuarea trendului de depreciere a monedei nationale. In conditiile in care in regiune monedele nationale incep sa dea semne de revenire, aparent dupa decizia Bancii Centrale Europene de a reduce dobanda de politica monetara la minimul istoric de 0,75%.

Cum explicam caderea leului

Simplificand lucrurile, se poate spune ca, teoretic, nivelul cursului de schimb dintre leu si euro (sau alta valuta) este determinat de doua categorii mari de factori. Prima categorie se refera la fundamentele economice ale economiilor celor doua monede, de tip crestere economica, productivitate, dar si nivelul de lichiditate a pietei, nivelul inflatiei sau nivelul dobanzilor, etc. Aceasta suita de factori este cea mai importanta din perspectiva influentei pe termen mediu si lung, permanente pe care o pot avea asupra nivelului cursului de schimb. Pe termen lung, cursul de echilibru tinde sa se stabilizeze in jurul valorii sale de echilibru, valoare care reflecta, de fapt, puterea reala de cumparare a fiecareia dintre cele doua monede.

A doua categorie se refera la factori care nu sunt neaparat de natura economica ( sentiment de neincredere, incertitudine, stabilitatea politica,etc.), dar care pot influenta totusi nivelul cursului de schimb, conducand la volatilitate temporara, influenta acestora fiind de obicei pe termen scurt.

O importanta aparte trebuie acordata fluxurilor de capital. Intrarile/iesirile de capitaluri sunt dependente atat de fundamentele economice amintite mai sus, dar si de factori emotionali, de natura psihologica.

Investitorii pot actiona atat in urma unei analize pertinente a indicatorilor macroeconomici ai unei tari, dar si ca urmare a unui sentiment de (ne)incredere, (in)certitudinii, sau a unui mediu politic (in)stabil. De a lungul timpului, gradul de mobilitate a capitalurilor a iscat discutii ample in lumea academica si nu numai. Criza din 2008 a deschis din nou cutia Pandorei. Capitalurile ar trebui sa se miste liber sau nu? Care este gradul optim de mobilitate a capitalurilor? Caci consecinta directa a miscarilor de capitaluri se reflecta in volatilitatea cursului de schimb. Negestionat corect, o supraevaluare/subevaluare temporara se poate transforma intr-una permanenta, cu consecinte directe si indirecte asupra echilibrelor la nivel macroeconomic.

In Romania s-au manifestat astfel ambele categorii de factori. Asa incat deprecierea leului nu este o surpriza pentru economisti, in conditiile incheierii unei perioade de intrari masive de capitaluri, moment in care evolutia monedei nationale a inceput sa intre sub observatie atenta.

Se poate spune ca Romania se confrunta cu o depreciere asteptata a cursului de schimb. In timp ce intrarile masive de capitaluri din perioada ante criza au supraapreciat leul mult peste nivelul sau real, iesirile masive de capitaluri, diminuarea finantarii externe, dar si sentimentul de neincredere generat de declansarea crizei internationale si, mai nou, instabilitate politica au determinat deprecieri repetate ale leului. Intrarile de euro in economia romaneasca au scazut masiv.

Daca inainte de criza in Romania intrau peste 20 de miliarde de euro capitaluri private pe an, in momentul de fata intra circa 2-3 miliarde de euro. In plus, dincolo de socurile externe ce au venit dinspre Uniunea Europeana, in Romania au existat si cauze interne care practic s-au suprapus peste primele. Instabilitatea politica a condus la cresterea incertitudinii cu privire la evolutia economiei romanesti.

Ce solutii avem

Romania este o economie emergenta, deschisa si de dimensiuni mici. O astfel de economie va fi expusa permanent riscului de aparitie a unor fluxuri de capital ce pot conduce la dezechilibre financiare. Intr-un regim de curs de schimb de flotare controlata, asa cum este cel al Romaniei (ca si Cehia, Polonia, Ungaria) importanta interventiilor valutare este uriasa, cu atat mai mult in contextul declansarii crizei financiare internationale. Interventiile pot avea rolul de a atenua deprecieri excesive si/sau nejustificate ale monedelor nationale in raport cu fundamentele economice, precum si de contracarare a potentialelor efecte destabilizatoare la nivel macro.

Pe termen scurt, Banca Nationala a Romaniei este cea care detine mecanismele prin care poate opri caderea leului si reduce volatilitatea cursului de schimb. De a lungul timpul, cifrele arata o implicare activa a Bancii Nationale atat in perioada de supraevaluare a leului, cat si de atenuarea a deprecierii acestuia in perioada postcriza. Interventiile valutare trebuie calibrate insa functie de evolutia rezervelor valutare. In plus, BNR are in vedere nu doar valoarea absoluta a rezervelor valutare, ci si indicatorii derivati: rezerva valutara exprimata in luni importuri de bunuri si servicii, precum si raportul dintre rezerva valutara si datoria externa pe termen scurt. In prezent, rezerva valutara a Romaniei este in valoare de 38,5 miliarde euro (valuta plus aur), care acopera 8,4 luni de importuri (fata de 4-6 luni cat este recomandat) si care reprezinta 170% din datoria externa pe termen scurt a Romaniei, mult peste nivelul considerat sustenabil. Asa incat, pe termen scurt, mecanisme de oprire a leului din cadere exista, la fel cum exista si resurse pentru punerea in aplicare a acestora.

Pe termen lung insa, este evident ca imbunatatirea fundamentelor economiei romanesti reprezinta solutia optima, umbrela care ar trebui sa protejeze o economie, indiferent de ce tip de socuri temporare ar putea aparea, externe sau interne.
***

Aura Socol este lector universitar doctor la ASE Bucuresti, cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene.
A urmat stagii de specializare si cercetare in integrarea monetara si politici fiscale la London School of Economics U .K., University of Derby, U.K., Joint Vienna Institute, Viena, Center of Excellence in Finante.
A lucrat 2 ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice


Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.7.2012

Un raspuns

  1. droid04
    27.7.2012, 10:28 am

    Cu alte cuvinte: pe termen scurt leul se va stabiliza intr-un nou palier situat intre 4.6-4.9 lei (BNR a zis ca 5 lei e cam exagerat). Cu perspective mari de devalorizare in continuare, desigur controlata. Functie si de nevoia de lei din piata interna (mai bine zis nevoie de refinantare a MF) inflatia va creste mai incet sau mai repede.

    Avem totusi de rambursat o datorie externa pe care nu o vom putea rambursa din roadele economiei noastre. Singura solutie ramane rostogolirea datoriei din pacate la dobanzi semnificativ mai mari.

    Viitorul luminos cam are “nori” economici gri la orizont.

Lăsați un comentariu


Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult

Stiri

Guvernul ia în considerare interzicerea exportului de lemn în spațiul extracomunitar

Mariana Bechir

Guvernul ia în calcul interzicerea exporturilor de bușteni în țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a declarat, la Digi24, ministrul mediului Costel Alexe.… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății caută soluții pentru concedierea angajaților din spitale care primesc șpagă

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, nu crede că există “o soluţie magică” pentru eradicarea mitei pe care pacienţii o dau cadrelor medicale, ci trebuie adoptate modele… Mai mult