Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat profesorilor universitari Daron Acemoglu, Simon Jonhson şi James Robinson pentru „studiile lor cu privire la modul în care instituţiile sunt formate şi afectează prosperitatea”, a anunţat luni Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.
„Laureații din acest an în domeniul științelor economice – Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson – au demonstrat importanța instituțiilor societății pentru prosperitatea unei țări. Societățile cu un stat de drept deficitar și instituții care exploatează populația nu generează creștere sau schimbări în bine. Cercetările laureaților ne ajută să înțelegem de ce”, menționează Academia.
Atunci când europenii au colonizat mari părți ale globului, instituțiile din acele societăți s-au schimbat. Această schimbare a fost uneori dramatică, dar nu a avut loc în același mod peste tot.
În unele țări, scopul a fost exploatarea populației indigene și extragerea resurselor în beneficiul colonizatorilor. În altele, colonizatorii au format sisteme politice și economice incluzive în beneficiul pe termen lung al migranților europeni.
Laureații au arătat că o explicație pentru diferențele de prosperitate dintre țări o reprezintă instituțiile societale care au fost introduse în timpul colonizării. Instituțiile incluzive au fost adesea introduse în țări care erau sărace atunci când au fost colonizate, rezultând în timp o populație în general prosperă. Acesta este un motiv important pentru care fostele colonii care au fost odată sărace sunt acum bogate și și unele au fost bogate si sunt acum sărace.
Unele țări rămân blocate într-o situație cu instituții extractive și creștere economică scăzută.
Introducerea unor instituții favorabile incluziunii ar crea beneficii pe termen lung pentru toată lumea, însă instituțiile extractive oferă câștiguri pe termen scurt pentru cei aflați la putere. Atât timp cât sistemul politic le garantează că vor rămâne la conducere, nimeni nu va avea încredere în promisiunile lor privind viitoarele reforme economice. Potrivit laureaților, acesta este motivul pentru care nu se produc îmbunătățiri, mai menționează comunicatul.
Cu toate acestea, incapacitatea de a face promisiuni credibile de schimbare pozitivă poate explica și de ce democratizarea are loc uneori. Atunci când există o amenințare de revoluție, cei aflați la putere se confruntă cu o dilemă. Ar prefera să rămână la putere și să încerce să liniștească masele promițând reforme economice, dar este puțin probabil ca populația să creadă că nu vor reveni la vechiul sistem imediat ce situația se va liniști. În cele din urmă, singura opțiune ar putea fi transferul puterii și instaurarea democrației.
„Reducerea diferențelor mari de venit dintre țări este una dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru. Laureații au demonstrat importanța instituțiilor societale pentru realizarea acestui obiectiv”, a declarat Jakob Svensson, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice, citat în comunicat.
****
Urmărește-ne pe Google News
