România şi Turcia sunt țările din Eutropa Centrală și de Est expuse cel mai mult la scăderea apetitului pentru risc al creditorilor externi, în cazul unei ieşiri a Marii Britanii din UE fără acord.
Cele două ţări au cele mai mari rate ale cererii de finanţare externă în raport cu rezervele valutare, se argumentează într-un raport al Capital Economics.
„Impactul financiar ar putea fi cel mai pronunţat în Turcia şi România. Aceste ţări au cererile de finanţare externă cele mai mari din regiune ca pondere în rezervele valutare, ceea ce le expune cel mai mult la scăderea generală a apetitului pentru risc în cazul unui Brexit fără acord ”, spune raportul citat.
Statul va trebui să împrumute circa 72 de miliarde de lei (15,4 miliarde de euro) în acest an pentru a-și plăti datoriile, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza informațiilor publice.
Forţă redusă de reacţie
Pe de altă parte, România şi mai ales Turcia ar avea la dispoziţie un spaţiu restrâns de stimulare a exporturilor lor, în cazul în care acestea vor fi afectate fie şi indirect, pe filiera marilor economii din UE exportatoare în Marea Britanie.
Exporturile României directe în Marea Britanie sunt, însă, pe jumătatea celor din Cehia, Ungaria şi Slovacia, ca pondere în PIB anul trecut, respectiv de circa 2%.
Totuşi, ţintele principale ale exporturilor româneşti (Germania, Franţa şi Italia) au cu Marea Britanie schimburi comerciale mult mai substanţiale, la care contribuie şi produsele intermediare venitre din România.
„Posibilităţile de relaxare (monetară) sunt limitate de poziţia externă slăbită”, spune capital Economics. Analiştii acestei firme de cercetare de piață sunt printre puținii care consideră că Banca Națională a României va fi nevoită să mai majoreze dobânda de politică monetară în acest an, pentru a evita inflamarea inflației.
Totdată, măsurile prociclice de relaxare fiscală și de creșteri salariale au împovărat sarcina bugetară și nu au mai lăsat loc pentru alte reduceri de taxe, ci dimpotrivă.
