Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

La obiect

Gig economy – România e pe media UE la lucrătorii principali

Aproximativ 58% din persoanele a căror principală sursă de venituri este realizată prin intermediul platformelor online au cel puțin studii terțiare nonuniversitare, conform unei analize… Mai mult

23.10.2019

Cronicile

Nivelul de trai din România – la 57% din media UE. Cheia creșterii – în România și în celelalte state din est

de Marin Pana 28.7.2016

iesireNivelul de trai din România a crescut în ultimii zece ani cu 50% față de nivelul de plecare în raport cu media europeană, ceea ce ne plasează pe primul loc la acest capitol în cadrul UE.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, de la 38% din media UE în anul 2006, am urcat la 57% în 2015, exprimat în PIB/locuitor ajustat cu nivelul prețurilor (paritatea puterilor de cumpărare standard PPPs) conform standardizării ESA 2010.

Un rol important în această evoluție l-a jucat reducerea nivelului inflației și stabilizarea prețurilor în preajma unei jumătăți din media europeană, după ce în anul 2008 urcasem rapid la peste 55% din această medie.

De reținut, în urma austerității induse de criză, cu reduceri de salarii și înghețarea pensiilor, nivelul prețurilor coborâse în 2012 la doar 46,5% din media europeană.

Evoluția nivelului relativ de trai în țările UE – specificul celorlalte țări

Am grupat țările UE pentru a scoate în evidență anumite caracteristici. Dintre fostele colege de bloc estic, se poate observa cum aproape s-a șters diferența de dezvoltare dintre Cehia și Slovacia, precum și modul în care Polonia, cu o politică economică mai inteligent coordonată, a reușit să recupereze și ”să ia fața” Ungariei.

tabel1

Cehia a reușit să meargă pe o linie dificilă, respectiv creșterea nivelului de trai în pofida apropierii de prețurile occidentale.

Polonia și Ungaria, ca dealtfel și România, au utilizat politica monetară pentru amortizarea șocurilor din economie și replierea prin prețuri mai mici.

Ceea ce nu a putut fi cazul Bulgariei, cu o monedă națională egală valoric cu fosta marcă germană și legată rigid de euro.

Se poate vedea clar care au fost avantajele deciziei dificile din anii 1997-1998, când România a trecut peste recomandările de a adopta un consiliul monetar, similar cursului fix adoptat de Bulgaria (care, în treacăt fie spus, ar fi fost și mult mai comod pentru Banca Națională) și a mers pe flotarea controlată, la fel ca și economiile central-europene, Cehia, Polonia și Ungaria.

Desfășurarea ulterioară a evenimentelor avea să dea dreptate deciziei în cauză și explică reticența Cehiei și Poloniei în a trece la euro, deși sunt puternic integrate în Euroland ( ocupă locurile 6-7 în comerțul acestuia).

E suficient să comparăm progresele făcute de România cu cele ale Bulgariei în privința nivelului de trai în ultimii zece ani. Pornite de la același nivel, diferența din 2015 este una considerabilă.

Situațiile de majore scăderi ale nivelului de trai relativ la media europeană din Grecia, Spania sau Italia vin să confirme dificultatea de a obține propsperitate în absența unei discipline bugetare stricte și a imposibilității de compensare prin cursul de schimb a scăderilor de competitivitate. Desigur, exista și posibilitatea mai mult teoretică a reducerii veniturilor (așa-numita devalorizare internă) dar costurile sociale și politice s-au dovedit a fi foarte mari.

Indicele prețurilor a jucat un rol important

De remarcat și faptul că economiile mici sunt mult mai adaptabile (vezi țările baltice) și au reușit să se integreze (sau atașeze) la un nivel rezonabil în Zona Euro după ce au parcurs un traseu destul de sinuos în perioada crizei.

Interesant, Lituania, mai depărtată geografic de țările nordice și mai aproape de Polonia, a obținut performanța unui indicator de nivel de trai identic cu Estonia pe baza unor prețuri semnificativ mai reduse (66,6% din media UE față de 72,8%).

tab2

Procesul de convergență a prețurilor ( acestea reprezintă, prin raportarea la medie o țintă mișcătoare, la fel ca și nivelul de trai) a fost firesc în cazul țărilor ai căror indicatori au venit în jos spre medie ( de exemplu, Franța, Danemarca, Irlanda sau Luxemburg) sau de la valori mai mici spre media UE ( vezi Bulgaria sau țările baltice ).

Ceva mai ciudat, dar din motive diferite, s-au comportat două categorii de țări. Cele cu economii relativ mai dezvoltate, precum Grecia, Spania sau chiar Italia ( care a traversat reperul de 100% mergând în jos), care au redus întrucâtva indicele de prețuri față de media UE dar nu au reușit să țină pasul cu rezultatele economice dezamăgitoare pentru a păstra nivelul de trai.

Și cele foste socialiste, precum Polonia, Ungaria sau România, care au reușit să folosească păstrarea distanței în creșterea prețurilor față de media europeană pentru a concretiza avansul economic în majorarea nivelului relativ de trai.

Astfel, deși poate părea bizar, România avea anul trecut prețuri chiar mai mici relativ la media UE decât în urmă cu zece ani.

Artficiul fiscal făcut recent prin reducerea taxelor la produse și servicii ar putea da impresia unei diminuări minime a indicelui de prețuri în 2015 (49,6% în 2015 față de 49,8% în 2014, raportat la media UE).

Realitatea este, însă, că, pe fondul majorării considerabile a veniturilor, suntem în fața unei noi perioade în care va trebui să reușim performanța din Cehia. Adică să creștem nivelul de trai față de media UE, simultan cu prețurile relative.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.7.2016

3 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN
    29.7.2016, 8:20 am

    1.Romania este la 57 % din media UE ca nivel de trai “statistic”, adica raportat la PIB, care este de fapt si produsul intreprinderilor industriale si comerciale straine – dus in tarile straine.
    In realitate, cu 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie si lipsa a 5 milioane de locuri de munca, cu 2 milioane de someri in “zona rurala”, de unde “57 la suta” din nivelul de trai din media UE?
    Vorba cintecului:”oficial ne merge bine”…

  2. babic
    30.7.2016, 5:42 am

    Domnule Caliman, am avut si 8 milioane de salariati , dar stateam la coada pentru pasta de dinti, carne o data pe luna iar cascavalul era doar in cantecele lui Andries. Aveam combinate care produceau pentru uzine, care produceau pentru alte uzine, care producea pentru repararea…combinatelor. Si pentru o amarata de masina stateau sapte ani, benzina cartelata , se circula duminicile alternativ (numere pare/impare)…

  3. CALIMAN EUGEN
    30.7.2016, 9:03 am

    Stimate,
    d-le Babic,
    Conform evaluarilor economce, o parte a industriei grele/energointensive putea fi salvata/modernizata prin privatizarea tip “terapie de soc-Balcerovicz Polonia”.Cea mai mare parte a industriei usoare putea fi salvata prin aceeasi deschidere spre privatizare/cooperare/modernizare.
    Intrebati pe d-l Iliescu de “revolutia Minerilor”, de acel NU! spus privatizarii, despre desfiintarea Centralelor, CSP,a Controlului Muncitoresc”, ce administra financiar economia = prin care intreprinderile erau ale devalizatorilor…
    Mai intrebati-l de “Plenara din 27-29 iunie 1992 in care FDSN a decis PROIECTUL ECONOMIC POSTRCOMUNIST ILIESCU”, care a lasat intreprinderile si bancile la “mina” baietilor” din FSN si clientelei sale!
    Este vorba de o economie nationala DISPARUTA in citiva ani prin capusare si devalizare – incit azi, Romania nu mai are “economie nationala”.Discutia despre TRANZITIA la capitalism este fara indoiala una extinsa, insa esenta ei este modul si dimensiunea in care politici au realizat (sau nu ) conservarea economiei nationale.Prin demersul postcomunist aratat mai exista la privat, cc-a 2 milione de locuri de munca (cit de cit industriale), iar acelea sint la intreprinderile straine!
    Chiar nu putea fi nimic salvat din industria romaneasca, incit ea sa nu mai asigure azi locuri de munca?

Lăsați un comentariu


Europa

Premierul Zoran Zaev răspunde invitației Rusiei: Macedonia de Nord și Balcanii nu au altă opțiune decât aderarea la UE

Iulian Soare

Macedonia de Nord şi întreaga regiune a Balcanilor nu au altă opţiune decât aderarea la Uniunea Europeană, a declarat duminică premierul nord-macedonean Zoran Zaev. “Acum… Mai mult

Stiri

Septembrie 2019 – deficitul comercial, cu 22% peste aceeași lună de anul trecut – sectorul auto își revine

Marin Pana

Deficitul comercial pe luna septembrie 2019 a fost de 1.189,1 milioane euro, cu circa 22% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, dar… Mai mult

Mobile sticky

Rezultate provizorii: Klaus Iohannis – 37,79, Viorica Dăncilă – 22,33, Dan Barna – 14,94

Razvan Diaconu

Update. AEP a finalizat numărătoarea voturilor exprimate în țară și în Diaspora pentru cei 14 candidați la alegerile prezidențiale. Rezultatul, provizoriu, este: Klaus Iohannis –… Mai mult

Stiri

Exit-poll (fără 700.000 de voturi din diaspora): Klaus Iohannis 39%, Viorica Dăncilă 22,5%, Dan Barna 16,4%

Razvan Diaconu

Exit-poll realizat de Curs/Avangarde arată că actualul președinte, Klaus Iohannis, și președintele PSD, Viorica Dăncilă, sunt cei doi candidați care se vor confrunta în turul… Mai mult

Europa

35% din germani vor avea rădăcini în străinătate, în 2040. Românii, comunitatea cea mai numeroasă stabilită anul trecut în Germania

Mariana Bechir

Cel puțin 35% din locuitorii Germaniei vor fi migranți sau descendenți din migranți, peste 20 de ani, a declarat, pentru Deutsche Welle, Herbert Brücker, șeful… Mai mult

Stiri

Răspuns dur al Germaniei pentru președintele Emmanuel Macron, care a afirmat că NATO este în ”moarte cerebrală”

Iulian Soare

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a avertizat, duminică, Franța, cu privire la subminarea NATO, în cel mai dus răspuns dat de Berlin de… Mai mult

Stiri

Incidente la vot. MAI a intervenit în 17 cazuri

Vladimir Ionescu

17 sesizări de posibile incidente electorale care au legătură cu desfășurarea alegerilor au fost înregistrate la nivel național de la deschiderea secțiilor de votare, a… Mai mult