Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Nivelul de trai din România – la 57% din media UE. Cheia creșterii – în România și în celelalte state din est

de Marin Pana 28.7.2016

iesireNivelul de trai din România a crescut în ultimii zece ani cu 50% față de nivelul de plecare în raport cu media europeană, ceea ce ne plasează pe primul loc la acest capitol în cadrul UE.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, de la 38% din media UE în anul 2006, am urcat la 57% în 2015, exprimat în PIB/locuitor ajustat cu nivelul prețurilor (paritatea puterilor de cumpărare standard PPPs) conform standardizării ESA 2010.

Un rol important în această evoluție l-a jucat reducerea nivelului inflației și stabilizarea prețurilor în preajma unei jumătăți din media europeană, după ce în anul 2008 urcasem rapid la peste 55% din această medie.

De reținut, în urma austerității induse de criză, cu reduceri de salarii și înghețarea pensiilor, nivelul prețurilor coborâse în 2012 la doar 46,5% din media europeană.

Evoluția nivelului relativ de trai în țările UE – specificul celorlalte țări

Am grupat țările UE pentru a scoate în evidență anumite caracteristici. Dintre fostele colege de bloc estic, se poate observa cum aproape s-a șters diferența de dezvoltare dintre Cehia și Slovacia, precum și modul în care Polonia, cu o politică economică mai inteligent coordonată, a reușit să recupereze și ”să ia fața” Ungariei.

tabel1

Cehia a reușit să meargă pe o linie dificilă, respectiv creșterea nivelului de trai în pofida apropierii de prețurile occidentale.

Polonia și Ungaria, ca dealtfel și România, au utilizat politica monetară pentru amortizarea șocurilor din economie și replierea prin prețuri mai mici.

Ceea ce nu a putut fi cazul Bulgariei, cu o monedă națională egală valoric cu fosta marcă germană și legată rigid de euro.

Se poate vedea clar care au fost avantajele deciziei dificile din anii 1997-1998, când România a trecut peste recomandările de a adopta un consiliul monetar, similar cursului fix adoptat de Bulgaria (care, în treacăt fie spus, ar fi fost și mult mai comod pentru Banca Națională) și a mers pe flotarea controlată, la fel ca și economiile central-europene, Cehia, Polonia și Ungaria.

Desfășurarea ulterioară a evenimentelor avea să dea dreptate deciziei în cauză și explică reticența Cehiei și Poloniei în a trece la euro, deși sunt puternic integrate în Euroland ( ocupă locurile 6-7 în comerțul acestuia).

E suficient să comparăm progresele făcute de România cu cele ale Bulgariei în privința nivelului de trai în ultimii zece ani. Pornite de la același nivel, diferența din 2015 este una considerabilă.

Situațiile de majore scăderi ale nivelului de trai relativ la media europeană din Grecia, Spania sau Italia vin să confirme dificultatea de a obține propsperitate în absența unei discipline bugetare stricte și a imposibilității de compensare prin cursul de schimb a scăderilor de competitivitate. Desigur, exista și posibilitatea mai mult teoretică a reducerii veniturilor (așa-numita devalorizare internă) dar costurile sociale și politice s-au dovedit a fi foarte mari.

Indicele prețurilor a jucat un rol important

De remarcat și faptul că economiile mici sunt mult mai adaptabile (vezi țările baltice) și au reușit să se integreze (sau atașeze) la un nivel rezonabil în Zona Euro după ce au parcurs un traseu destul de sinuos în perioada crizei.

Interesant, Lituania, mai depărtată geografic de țările nordice și mai aproape de Polonia, a obținut performanța unui indicator de nivel de trai identic cu Estonia pe baza unor prețuri semnificativ mai reduse (66,6% din media UE față de 72,8%).

tab2

Procesul de convergență a prețurilor ( acestea reprezintă, prin raportarea la medie o țintă mișcătoare, la fel ca și nivelul de trai) a fost firesc în cazul țărilor ai căror indicatori au venit în jos spre medie ( de exemplu, Franța, Danemarca, Irlanda sau Luxemburg) sau de la valori mai mici spre media UE ( vezi Bulgaria sau țările baltice ).

Ceva mai ciudat, dar din motive diferite, s-au comportat două categorii de țări. Cele cu economii relativ mai dezvoltate, precum Grecia, Spania sau chiar Italia ( care a traversat reperul de 100% mergând în jos), care au redus întrucâtva indicele de prețuri față de media UE dar nu au reușit să țină pasul cu rezultatele economice dezamăgitoare pentru a păstra nivelul de trai.

Și cele foste socialiste, precum Polonia, Ungaria sau România, care au reușit să folosească păstrarea distanței în creșterea prețurilor față de media europeană pentru a concretiza avansul economic în majorarea nivelului relativ de trai.

Astfel, deși poate părea bizar, România avea anul trecut prețuri chiar mai mici relativ la media UE decât în urmă cu zece ani.

Artficiul fiscal făcut recent prin reducerea taxelor la produse și servicii ar putea da impresia unei diminuări minime a indicelui de prețuri în 2015 (49,6% în 2015 față de 49,8% în 2014, raportat la media UE).

Realitatea este, însă, că, pe fondul majorării considerabile a veniturilor, suntem în fața unei noi perioade în care va trebui să reușim performanța din Cehia. Adică să creștem nivelul de trai față de media UE, simultan cu prețurile relative.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.7.2016

3 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN
    29.7.2016, 8:20 am

    1.Romania este la 57 % din media UE ca nivel de trai “statistic”, adica raportat la PIB, care este de fapt si produsul intreprinderilor industriale si comerciale straine – dus in tarile straine.
    In realitate, cu 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie si lipsa a 5 milioane de locuri de munca, cu 2 milioane de someri in “zona rurala”, de unde “57 la suta” din nivelul de trai din media UE?
    Vorba cintecului:”oficial ne merge bine”…

  2. babic
    30.7.2016, 5:42 am

    Domnule Caliman, am avut si 8 milioane de salariati , dar stateam la coada pentru pasta de dinti, carne o data pe luna iar cascavalul era doar in cantecele lui Andries. Aveam combinate care produceau pentru uzine, care produceau pentru alte uzine, care producea pentru repararea…combinatelor. Si pentru o amarata de masina stateau sapte ani, benzina cartelata , se circula duminicile alternativ (numere pare/impare)…

  3. CALIMAN EUGEN
    30.7.2016, 9:03 am

    Stimate,
    d-le Babic,
    Conform evaluarilor economce, o parte a industriei grele/energointensive putea fi salvata/modernizata prin privatizarea tip “terapie de soc-Balcerovicz Polonia”.Cea mai mare parte a industriei usoare putea fi salvata prin aceeasi deschidere spre privatizare/cooperare/modernizare.
    Intrebati pe d-l Iliescu de “revolutia Minerilor”, de acel NU! spus privatizarii, despre desfiintarea Centralelor, CSP,a Controlului Muncitoresc”, ce administra financiar economia = prin care intreprinderile erau ale devalizatorilor…
    Mai intrebati-l de “Plenara din 27-29 iunie 1992 in care FDSN a decis PROIECTUL ECONOMIC POSTRCOMUNIST ILIESCU”, care a lasat intreprinderile si bancile la “mina” baietilor” din FSN si clientelei sale!
    Este vorba de o economie nationala DISPARUTA in citiva ani prin capusare si devalizare – incit azi, Romania nu mai are “economie nationala”.Discutia despre TRANZITIA la capitalism este fara indoiala una extinsa, insa esenta ei este modul si dimensiunea in care politici au realizat (sau nu ) conservarea economiei nationale.Prin demersul postcomunist aratat mai exista la privat, cc-a 2 milione de locuri de munca (cit de cit industriale), iar acelea sint la intreprinderile straine!
    Chiar nu putea fi nimic salvat din industria romaneasca, incit ea sa nu mai asigure azi locuri de munca?

Lăsați un comentariu


Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult

Stiri

Attila Korodi o refuză pe Viorica Dăncilă: UDMR nu va discuta cu PSD susținerea unui guvern minoritar

Vladimir Ionescu

UDMR nu va discuta cu PSD despre susținerea Guvernului, în condițiile în care coaliția actuală de guvernare nu s-a destrămat, declară la RFI liderul deputaților… Mai mult