fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Chestiunea

Cum poate folosi România disponibilitatea maximă a Comisiei Europene de-a sprijini statele membre

Contextul relevant: SUA au un pachet economic de 1.000 de miliarde dolari, care conține inclusiv plăți directe către populație. Germania aprobă luni un plan de… Mai mult

22.03.2020

La obiect

România a intrat în criza Covid-19 de pe poziția de lider al creșterii costului muncii

România a continuat să se mențină în trimestrul IV 2019 pe prima poziție în clasamentul UE la creșterea costului orar al muncii, potrivit datelor publicate… Mai mult

22.03.2020

La obiect

National Institute of Health explică: De ce SARS-CoV-2 și COVID-19 ?

NIH  – „National Institute of Health” este parte a Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA – U.S. Department of Health and Human Services… Mai mult

20.03.2020

Niște parametri ai agriculturii românești pe care-i ignoră orice guvern

de Marin Pana 13.1.2013

România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Polonia, în ceea ce privește forța de muncă din agricultură, potrivit datelor furnizate de Eurostat. În urma noastră se află state mult mai mari și mai populate, precum Italia, Spania, Franța și Germania.

La nivelul UE, recensământul din 2010 a consemnat 12 milioane de exploatații agricole și 23 milioane de oameni ocupați în agricultură. Numărul celor care au participat la activitățile din acest sector a fost convertit pentru comparabilitate în unități anuale de muncă (Annual Work Units – prescurtat AWU în engleză), echivalente cu angajarea full-time.

Această metodă de comensurare ține cont de agricultorii propriu-ziși, membrii familiilor și forța de muncă ce nu face parte din familie, o parte dintre aceștia cu participare parțială la procesele de producție. Rezultatul apare ca și cum ar exista un număr definit de persoane care se ocupă numai cu munca în agricultură.

(Citește și: ”În țara cu 64% teren arabil, 28% din populație aduce 6% din PIB)

Astfel, recensământul din 2010 a arătat că forța de muncă echivalentă la nivelul UE este de 9,7 milioane AWU, din care 7,5 milioane AWU familială, 1,4 milioane AWU non-familială pe baze regulate și 0,8 milioane AWU non-familială pe baze neregulate, distribuția ponderilor în total fiind 77% – 15% – 8%.

După munca depusă, aproximativ un agricultor din șase la nivelul UE este român.

Împreună, aceste șase state dețin aproape 70% din forța de muncă din sectorul agricol disponibilă în UE.

Interesant este că proporția muncii familiale este cea mai ridicată, după cum era de așteptat în Polonia (95%) dar România nu prinde podiumul la acest indicator, fiind devansată de Irlanda (92%) și Malta (90%). Pe segmentul de forță de muncă non-familială pe baze regulate se remarcă Cehia (75%) și Slovacia (69%), Franța și Estonia ( fiecare cu câte 45%).

În aceste din urmă patru țări, ponderile ridicate de lucrători non-familiali pe baze regulate semnifică o dezvoltare remarcabilă a relațiilor salariale în domeniul agricol. Angajarea sezonieră se regăsește mai mult în țările cu ponderi peste medie la forța de muncă non-familială pe baze neregulate precum Spania (19%), Olanda (13%) și Italia (12%).

Contrar percepției comune, România nu figurează printre fruntașe la capitolul agriculturii organice ci apare la coada clasamentului cu 0,0%, alături de Bulgaria. Motivul este de lipsa certificării conforme cu cerințele europene în materie, procedurile în derulare nefiind luate în considerare. Deocamdată, cele mai mari ponderi ale exploatațiilor care respectă cerințele ecologice le întâlnim în Austria ( 12,8%), Cehia (6,6%), Suedia (5,6%) și Finlanda (5,3%).

În termeni de pondere a suprafaței utilizate pentru agricultură organică, pe primele locuri figurează aceleași țări. Austria (12,3%) este urmată de Suedia (10,1%), Estonia (8,8%), Cehia (8,7%) și Slovacia (6,3%). Evident, odată cu finalizarea demersurilor, România ar trebui să intre în rândul acestor țări și să transforme un dezavantaj de dezvoltare în avantajul noii nișe de piață.

De altfel, concentrarea pe produse naturale la prețuri mai ridicate în locul extinderii excesive pe produse mai ieftine în proorții de masă ar trebui să constituie o direcție fundamentală a politicii agricole românești. Practic, este și singura cale prin care am putea aduce productivitatea muncii în agricultură mai aproape de nivelurile din industrie, construcții sau servicii.

Altminteri este greu de crezut că se va face prea curând comasarea celor 3.859 mii de exploatații agricole, de două ori și jumătate mai multe decât cele poloneze și de șapte ori și jumătate mai multe decât cele franceze. Ori, cu o productivitate de circa o șesime în agricultură față de industrie și o forță de muncă de circa 30% din totalul populației ocupate la această productivitate nu avem cum să ne apropiem ca nivel de trai de Occident.

Dacă productivitatea muncii în agricultură ar putea fi adusă la actuala medie națională, atunci nivelul acestui indicator relativ la media UE ar crește de la circa 45% spre 60%, în zona unde se află Ungaria și Polonia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Încă 6 decese la Suceava – pacienți de la Spitalul Județean; pentru 4 dintre ei, confirmarea infectării cu coronavirus a fost post-mortem

Mariana Bechir

Alți șase pacienți decedați la Spitalul Județean Suceava au fost raportați marți ca infectați cu noul coronavirus, ceea ce urcă totalul din acest focar la… Mai mult

Stiri

Procurorii au intrat la Spitalul Suceava: teste făcute “pe pile”; probele de la medici trimise târziu la laborator; rezultate venite după moartea victimelor

Vladimir Ionescu

Parchetul Tribunalului Suceava a extins marți ancheta legată de cele întâmplate la Spitalul Județean (SJU) Suceava. Noile acuzații, cercetate in rem (pe fapte, fără nominalizarea… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: Vârful tensiunilor generate de criza Covid-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit

Vladimir Ionescu

Vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit, se arată într-o declarație de presă transmisă marți de guvernatorul… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen: Garantați libertatea de exprimare în aceste vremuri incerte

Iulian Soare

Preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen afirmă, referitor la măsurile de urgenţă în statele membre, că este extrem de important ca măsurile de urgenţă… Mai mult

Stiri

BRM: Liberalizarea pieței gazelor va duce la scăderea prețurilor și fără ordonanțe

Adrian N Ionescu

Evoluția pieței autohtone a gazelor naturale contrazice temerile privind o eventuală scumpire a acestora, odată cu liberalizarea promisă de autorități, potrivit unui comunicat al Bursei… Mai mult

Stiri

Opt medici demisionează de la Spitalul Județean Arad, peste 80 de angajaţi şi-au luat concediu medical

Vladimir Ionescu

Opt medici de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad şi-au depus demisia, anunţând că vor să se pensioneze, în timp ce peste 80… Mai mult

Stiri

Afacerile Huawei din Europa au stagnat – bilanț al companiei pe 2019

Razvan Diaconu

Veniturile realizate pe piața internă ale gigantului IT Huawei au crescut cu 36,2% în 2019 față de anul precedent, acestea stagnând totuși în Europa pe… Mai mult