Niște chei de citire a prognozelor CNP: adică o prognoză a prognozei

Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză ( ex – Comisia Naţională de Prognoză sau CNP) România va atinge în acest an un PIB de 200 de miliarde de euro iar în 2021 ar trebui să trecem pragul de 250 miliarde de euro  (v aici – LINK – detalii concrete).

(Foarte) important: sunt valori ceva mai mici decât cele din prognoza de iarnă publicată în urmă cu câteva luni, deoarece cursul de schimb mediu pe anul în curs a fost ajustat de la 4,59 lei/euro la 4,65 lei/euro.

Iar asta, deşi noul nivel al PIB prognozat pentru anul în curs a urcat la 930 miliarde lei faţă de 924,2 miliarde lei (valoare încă utilizată de Ministerul Finanţelor la comunicarea datelor operative ale execuţiei bugetare exact înainte de minivacanţa de 1 mai, la rezultatele pe primele trei luni ale anului).

(Citiți și: ”Alarmă de creșteri de la Prognoză: Inflația, cursul valutar și deficitul de cont curent – revizuite în sus”)

În premieră, CNSP a recunoscut indirect inflamarea consumului pe calea unui exces de cerere, prin publicarea nivelului PIB potenţial, adică acea creştere a PIB ce poate fi făcută fără riscuri pentru stabilitate macroeconomică.

Datele se prezintă după cum urmează:

Se poate vedea uşor cum diferenţa dintre valoarea efectivă a creşterii PIB şi potenţialul care să nu destabilizeze economia a urcat semnificativ în 2017 dar ar urma să revină spre un nivel mult mai redus în 2018 şi să se tempereze în 2019 – 2021, pe măsură ce ritmul de creştere economică ar urma să scadă.

Din păcate, potrivit estimărilor CNSP, şi potenţialul de creştere sustenabilă a economiei ar urma să revină sub pragul de 5% spre finalul intervalului de prognoză.

În context, păstrarea valorilor de creştere economică în termeni reali şi a coeficienţilor cu care se ajustează creşterea nominală pentru a obţine creşterea PIB în termeni reali, întâmpină o problemă.

Dacă deflatorul PIB pentru anul 2017 a fost de 4,5%, atunci este dificil de înţeles cum va fi deflatorul pe 2018 egal cu cel din 2016 la nivelul de 2,1%, în condiţiile în care indicele preţurilor de consum a fost -1,55% ca medie anuală în 2016 şi este prognozat a fi 4,3% în 2018. Desigur, deflatorul nu este IPC, dar preţurile din economie nu pot evolua chiar complet pe dos faţă de preţurile la consumator.

Din datele oficiale prezentate de CNSP se poate vedea uşor cum anul 2017 iese binişor din seria statistică uzuală şi utilă pentru stabilitatea macroeconomică.

(Citiți și: ”Prognoza de primăvară (și de avertisment) a CE pentru România: deficit bugetar de 3,4% din PIB în 2018 și inflație de 4,2%, pe fondul reducerii creșterii economice”)

Obţinerea unei temperări a creşterii preţurilor în economie este esenţială pentru a păstra valorile de creştere economică în termeni reali pe calea unor ajustări cu deflatori în jur de 2%.

Deflatori care oricum ar trebui să fie situaţi sub nivelul indicelui de creştere a preţurilor pentru populaţie, ceea ce nu s-a întâmplat nici în 2016 şi nici în 2017.

Cum se va produce schimbarea de trend pe acest segment esenţial pentru analiza economică rămâne de văzut. Teoretic este posibil, practic, însă, apare ca improbabilă o asemenea schimbare de macaz fără aplicarea unor politici stricte de ajustare a deficitelor, nu doar existente dar şi deja angajate prin reglementări legale.

Un singur exemplu este elocvent:
Ministrul muncii amintea de o creştere de circa 11 miliarde lei a fondurilor necesare pentru plata salariilor bugetare în 2018 faţă de 2017, în condiţiile în care faţă de cele 70 de miliarde lei anul trecut ar fi fost necesară o sumă de 42 de miliarde de lei pentru a ajunge la grila stabilită deja pentru 2022.

Adică 60% în plus NOMINAL în decurs de 5 ani pentru cei din sectorul de stat. Din care circa 13% ar urma să fie ajustarea cu inflaţia ( cumulat pe cei 5 ani), dacă se va împlini prognoza din acest moment iar angajaţii ar rămâne cu un plus de 41,5% în termeni reali.

Să vedem, însă, cum apare revizuită creşterea salarială în termeni reali pe întreaga economie, potrivit CNSP:

După ce valoarea pentru 2017 a fost reaşezată provizoriu în sus cu aproape un procent ( ceea ce arată că indexările au fost peste aşteptări), toate celelalte valori din intervalul 2018 – 2021 au scăzut semnificativ.

Cumulat, de la 25,5% creştere reală în decurs de patru ani, CNSP a revizuit deja avansul puterii de cumpărare a salariului mediu la 23,0%.

Simplificat, o creştere ceva mai mare pe moment compromite cu efect amplificat creşterea pe termen lung, la fel ca şi în alte cazuri de indicatori economici.