Liderii UE au încheiat vineri summit-ul informal de la Praga amânând deciziile finale privind combaterea prețurilor la energie pentru viitoare reuniuni.
Întâlnirea de vineri – care a durat mult mai mult decât era anticipat, reflectând diviziunile profunde dintre țări cu privire la cel mai bun mod de a reduce costurile energiei – nu a făcut progrese concrete în ceea ce privește soluția plafonării prețului gazelor, scrie Politico.
Charles Michel își păstrează optimismul
Președintele Consiliului European, Charles Michel, care a prezidat reuniunea, consideră „utile” astfel de întâlniri informale, fără presiunea de a lua decizii. Acest lucru le permite liderilor, a spus Michel, să afle „care sunt diferitele opinii, diferitele sensibilități”.
Până acum, singurul idee unanim acceptată de liderii UE 27 este că trebuie să se ajungă la un acord.
„Există o voință comună pentru o abordare comună. Avem nevoie de o cooperare solidă a UE”, a mai afirmat Charles Michel.
Impasul de la Praga pune un accent intens pe summitul oficial al liderilor UE din 20 și 21 octombrie. Comisia Europeană a confirmat că va prezenta mai multe propuneri înainte de adunare, lăsând statele membre să decidă o soluție.
Unele țări doresc ca cetățenii și companiile să primească ajutoare pentru plata facturilor la gaze peste un anumit preț. Alții vor să limiteze pur și simplu prețul pe care țările UE l-ar putea plăti pentru achizițiile de gaz. Alții propun o combinație a acestor idei.
(Citește și: ”Cele 3 variante de plafonare a prețului la gaze discutate la Praga: argumente pro și contra”)
Au existat, de asemenea, discuții intense cu privire la creșterea datoriilor comune a UE pentru a acoperi costurile energetice în creștere ale oamenilor. Dar cancelarul german Olaf Scholz a refuzat această idee.
Germania irită Uniunea Europeană
Poziția lui Olaf Scholz este probabil să-i deranjeze pe cei deja frustrați de decizia Berlinului de a constitui un fond de 200 de miliarde de euro pentru a subvenționa facturile de energie.
Unele țări UE s-au plâns deja că această mișcare este un ajutor de stat ce destabilizează piața unică UE.
Fără a menționa în mod direct Germania, premierul ceh Petr Fiala, a cărui țară deține președinția rotativă a UE și care a găzduit întâlnirea, a emis un avertisment: „Trebuie să respectăm regulile privind ajutorul de stat. Nu putem avea doar soluții naționale. Avem nevoie de soluții europene.”
În mod similar, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ea însăși un politician german, a declarat: „Trebuie să menținem piața unică unită și să evităm fragmentarea”.
Olaf Scholz a subliniat în mod repetat că cele 200 de miliarde de euro sunt bani pentru următorii doi ani, argumentând că aceasta înseamnă că suma nu este mai mare decât ceea ce alocă alte țări, de exemplu Franța.
Franța se menține pe poziții în ceea ce privește MidCat
Apoi a existat escaladarea conflictului dintre Germania și Franța cu privire la conducta MidCat, care ar ajuta la livrarea de gaze din Peninsula Iberică prin Franța către Germania și mai departe.
Franța s-a opus proiectului, argumentând că proiectul ar dura prea mult ca să ajute la ameliorarea crizei actuale și ar perpetua doar dependența de combustibilii fosili. Germania nu este de acord cu aceste afirmații.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost evaziv la conferința sa de presă când a fost întrebat dacă relația dintre Franța și Germania s-a detensionat până la sfârșitul summitului.
Rolul Franței este, a spus el, să „unească punctele de vedere opuse atunci când există tensiuni” – o referire la criticile asupra fondului de 200 de miliarde de euro al Germaniei.
„MidCat este o conductă între Franța și Spania, care circulă în Pirinei”, a adăugat el, prezentând că decizia extinderii proiectului este una care ține de mediu, nu de politică. „Deci nu este un dezacord între Franța și Germania.”
***
