Negocierile dintre minerii de la Complexul Energetic Oltenia şi reprezentanţii companiei şi ai Ministerului Energiei s-au întrerupt fără rezultat luni, după ce greva spontană declanşată vineri la cariera Jilţ Nord s-a extins la toate celelalte nouă cariere.
„O majorare (de salarii) de 45% ar fi prea mare, e foarte greu. Am discutat că putem oferi undeva la 10% – 12%, doar pentru personalul muncitor, nu şi pentru TESA, în jur de 12-13% la muncitori”, a spus Sorin Boza, directorul CE Oltenia, la încheierea unei prim runde de negocieri, citat de Agerpres.
În afară de majorarea salariilor, minerii au cerut şi aprovizionarea cu materiale pentru utilajele de lucru, vouchere de vacanţă şi reducerea vârstei de pensionare.
La rândul său, conducerea CE Oltenia a invocat „posibilitatea producerii unor consecinţe deosebit de grave asupra funcţionării Sistemului Energetic Naţional” şi a cerut reluarea imediată a activităţii de producţie.
Perspectiva situaţiei de la CE Oltenia este agravată şi de faptul că OUG 114/2018 prevede ca societățile din sectorul energetic să plătească o taxă de 2% din cifra de afaceri.
Revendicările
CE Oltenia are circa 13.000 de angajaţi, dintre care circa 9.500 sunt minerii din cele 10 cariere de lignit.
Dintre revendicări minerilor se remarcă:
- creșterea salariului pornind de la 4.000 de lei/angajat (în prezent cele mai mici salarii sunt sub 2.000 de lei);
- plata zilelor de sâmbătă și duminică cu spor de 100%, acordarea voucherelor de vacanță; pensionarea la 53 de ani cu un stagiu de cotizare de 30 de ani.
- îmbunătățirea condițiilor de lucru la locurile de muncă;
- aprovizionarea cu materiale pentru utilaje, necesare realizării procesului de producție;
- transportul la locurile de muncă (la intrare și ieșire cu mașinile) și reabilitarea căilor de acces către utilaje;
- acordarea echipamentului de protecție.
În plus, deficitul de forţă de muncă pe care angajaţii existenți trebuie să-l suplinească este de circa 3.100 de salariaţi în sectorul minier şi de circa 1.100 salariaţi în activitatea sectorul energetic”, potrivit unui document al Ministerului citat de publicația locală Pandurul.ro.
Consecinţele
Consecinţele „deosebit de grave” la care se referă comunicatul CE Oltenia sunt legate mai ales de stocurile de cărbune, în condiţiile în care cotele obligatorii pentru această iarnă au fost reduse la jumătate din cele pentru iarna anterioară, iar compania asigură aproape un sfert din consumul de electricitate al țării.
Luni la prânz, cărbunele asigura a doua cea mai mare parte din producţia de electricitate a României (aproape 1.870 MW), la mică distanţă de producţia pe hidrocarburi (peste 1.880 MW).
Importurile erau diminuate la circa 640 de MW, graţie condiţiilor propice pentru funcţionarea centralelor eoliene (1.475 MW).
Presa locală spune că unele grupuri ale centralelor termoelectrice ale CE Oltenia ar fi fost oprite din cauza lipsei cărbunelui, dar conducerea CE Oltenia a infirmat informaţia, potrivit Agerpres.
Stocurile ajung o săptămână, oficial
„Astăzi, CE Oltenia asigură 22% din producţia naţională şi nu am oprit niciun grup, funcţionăm normal, întrucât stocurile sunt la un nivel normal, de aproape 650.000 de tone, care ajung aproape o săptămână”, a mai spus Sorin Boza, directorul general al CE Oltenia.
Pe de altă parte, pragul minim al stocurilor de siguranță de cărbune ale CE Oltenia este în această iarnă de 800.000 de tone, puţin peste jumătate din cât era în iarna trecută (1,5 milioane de tone), potrivit deciziilor guvernului. Cele mai recente date indică stocuri în jurul nivelului de siguranță, potrivit focus-energetic.ro
Importurile
În ultimele săptămâni, România a fost nevoită să importe energie, ori de câte ori consumul trece de pragul de putere de 9.000 MW. Importurile trec „ineori și peste pragul de 1.500 MW”, scrie e-nergia.ro.
„România are centrale electrice cu o putere de 24.000 MW. În realitate însă, importă constant energie electrică atunci când consumul depăşeşte 9.000, pentru că nu are de fapt cu ce să mai producă. Ministerul Energiei refuză să facă publice datele despre capacitatea disponibilă de fapt, deşi le are actualizate la zi, pe motiv că aceste informaţii ar distorsiona piaţa”, potrivit sursei citate.
Problema importurilor este că iarna este grea şi pentru vecinii de la care am putea importa.
Prețul energiei electrice pe piața spot a bursei OPCOM a ajuns la 600 lei / MWh, iar cel mediu a crescut cu 30% și a ajuns la 406 lei/MWh, al doilea record al anului.
