La următorul summit de la Vilnius, din iulie, liderii statelor membre NATO urmează să aprobe, pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece, planuri militare secrete care vor detalia modul în care alianța ar răspunde unui atac rus.
Potrivit Reuters, mișcarea semnifică o schimbare fundamentală: NATO nu a mai elaborat de zeci de ani planuri de apărare la scară largă deoarece a considerat că Rusia post-sovietică nu mai reprezenta o amenințare existențială.
Oficial NATO: Trebuie să ne pregătim, un conflict poate izbucni oricând
Cu cel mai sângeros război din Europa după 1945 care se desfășoară chiar la granițele sale, în Ucraina, alianța a conștientizat nevoia de a se pregăti pentru eventualitatea unui conflict direct cu Rusia.
(Citește și: ”NATO reproiectează apărarea Europei – ”decizii seismice” pregătite pentru summit-ul de la Vilnius explicate de Cristian Diaconescu”)
„Diferența fundamentală dintre gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul nostru determină calendarul. Trebuie deci să ne pregătim pentru că un conflict poate izbucni în orice moment”, afirmă amiralul Rob Bauer, unul dintre oficialii militari de top ai NATO.
Prin planurile sale regionale de apărare, NATO va oferi statelor membre și îndrumări cu privire la modul de a-și îmbunătăți forțele și logistica.
NATO formalizează un proces declanșat de anexarea Crimeei
„Aliații vor ști exact ce forțe și ce capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să fie desfășurate”, a spus șeful NATO Jens Stoltenberg despre documentele clasificate care, la fel ca în perioada Războiului Rece, vor desemna anumite trupe pentru apărarea diverselor regiuni.
Aprobarea planurilor de apărare formalizează un proces declanșat de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, mișcare care i-a determinat pe aliații occidentali să trimită pentru prima dată trupe combatante în est. Marea Britanie, Canada și Germania au preluat fiecare conducerea trupelor staționate în cele trei statele baltice, iar Franța asumându-și conducerea trupelor staționate în România.
Factorii schimbați care influențează noile planuri de apărare
În timp ce multe caracteristici aduc aminte de postura NATO de dinainte de 1990, unii factori, cruciali, s-au schimbat pentru alianța care de la acel moment s-a extins cu aproximativ 1.000 km spre est și a crescut până la 31 de membri.
Aderarea Finlandei, luna trecută, a dublat granița NATO – Rusia, forțând o abordare mai flexibilă a desfășurărilor decât în trecut, când Germania era considerată principala zonă de luptă.
De asemenea, alianța nu se mai pregătește să poarte un război nuclear pe scară largă împotriva Moscovei pentru că foștii aliați europeni ai Kremlin sunt acum membri NATO, afirmă Ian Hope, de la Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) al NATO.
„Nu ne imaginăm tipul de război pentru care ne pregăteam în perioada Războiului Rece, în care forțele aliate ar fi fost lovite simultan, cu atacuri la scară largă, din statele membre ale Pactului de la Varșovia”, a spus el, arătând că în acest moment conflictele regionale ar trebui limitate rapid prin desfășurări de forță.
De ce nu e nevoie de mai multe trupe la granița de est a NATO
„Vestea bună este că vorbim despre transparentizarea câmpului de luptă. Cu toți sateliții, cu toate informațiile, putem observa dacă o criză se acutizează. Pentru Ucraina, de exemplu, am avut toți indicatorii cu destul avans față de debutul crizei”, a declarat și generalul locotenent Hubert Cottereau, adjunctul șefului de stat major al SHAPE.
Această ”transparență” este unul dintre motivele pentru care NATO, contrar cerințelor statelor baltice, nu vede nicio nevoie imediată de a crește numărul de trupe în est.
„Cu cât adunăm mai multe trupe la graniță, este ca și cum ai avea în mână un ciocan. La un moment dat, vrei să găsești un cui. Dacă rușii adună trupe la graniță, asta ne va face nervoși, dacă noi adunăm trupe la graniță, asta îi va face pe ei nervoși”, a avertizat Hubert Cottereau.
Obstacole ce trebuie depășite
Totuși, scrie Reuters, îmbunătățirea drastică a pregătirii va fi o sarcină uriașă. NATO a convenit în 2022 să pună 300.000 de militari în alertă maximă, în creștere față de 40.000 în trecut.
Deficiențele capacității alianței de a produce suficiente arme și muniție au fost evidențiate de efortul de a ține pasul cu cerințele Ucrainei. NATO mai trebuie să îmbunătățească logistica – de mult neglijată – necesară pentru a desfășura rapid trupe pe cale ferată sau pe cale rutieră.
Necesitatea finanțării implementării planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Jens Stoltenberg a făcut apel la lideri să ridice ținta de cheltuieli militare a alianței, un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.
Oficialii NATO estimează că va dura câțiva ani pentru ca planurile să fie pe deplin implementate, deși subliniază că alianța poate intra imediat în luptă dacă este necesar. „Suntem pregătiți să luptăm în seara asta. Știm că nu ești niciodată suficient de pregătit. Niciodată. Dar trebuie să fim capabili să luptăm în seara asta dacă e nevoie, cu ceea ce avem”, a spus generalul locotenent Hubert Cottereau.
***
