fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Munca decentă și creșterea economică: o comparație România – Polonia în context european

de Marin Pana , 10.8.2020

Obiectivele de dezvoltare sustenabilă reprezintă un grup de 17 de domenii, cu 169 de ținte asociate, care au fost definiți în 2015 ca parte a agendei Națiunilor Unite 2030 pentru eradicarea sărăciei, dezvoltarea sustenabilă și inclusivă și asigurarea drepturilor omului.
UE a contribuit la definirea agendei și urmărește implementarea acestei strategii în țările membre.

Obiectivul nr. 8 se referă la munca decentă și dezvoltarea economică, iar Eurostat a publicat datele din România la cei patru indicatori standard. Pentru referință, am ales media UE și evoluția Poloniei, din 2010 încoace. Valorile medii europene au fost recalculate în premieră, pentru noua componență de 27 de state post-Brexit.

1.PIB (euro/locuitor)

Deși în termeni procentuali, creșterea PIB/locuitor din România în perioada 2010 – 2019 apare ca fiind impresionantă ( 47% față de 38% în cazul Poloniei și 12% la nivelul mediei UE27 ), trebuie remarcat faptul că, în realitate, decalajul de dezvoltare în termeni absoluți s-a majorat pe parcursul ultimilor zece ani de la -3.200 € la -3.850 € față de Polonia și, atenție, de la -18.710 € la -18.850 € în cazul UE27.

Explicația constă în nivelul relativ scăzut de raportare, care ar impune un rim de dezvoltare încă și mai crescut pentru a începe să recuperăm realmente decalajele de dezvoltare în termeni absoluți. De remarcat și faptul că România a „beneficiat” în calculul PIB/locuitor de scăderea numărului de rezidenți ca urmare a plecărilor în străinătate.

Potrivit acelorași date Eurostat, pe parcursul ultimilor zece ani, populația României s-a redus de la 20,29 milioane locuitori la 19,41 milioane locuitori (ceea ce a contribuit la majorarea PIB/locuitor cu aproape cinci procente), în timp ce populația Poloniei a rămas cvasistabilă ( de la 38,02 milioane persoane la 37,97 milioane) iar cea a UE27 a crescut de la 440,66 milioane la 446,82 milioane.

2.Gradul de ocupare a forței de muncă (% din total populație, 20 – 64 de ani)

Aflată în 2010 pe același palier cu Polonia, undeva cu circa trei puncte procentuale sub media UE ca grad de ocupare a forței de muncă disponibile ( 20 – 64 de ani), România a rămas treptat în urmă. Deși a reușit să treacă pragul de 70% anul trecut, trebuie subliniat că, spre deosebire de noi, polonezii au reușit să se apropie decisiv de media europeană și să utilizeze mult mai bine resursa umană de care dispun.

Și la acest indicator critic pentru efortul de recuperare a decalajelor de dezvoltare, dacă se privește doar creșterea cu peste șase puncte procentuale în decurs de zece ani, s-ar părea că lucrurile au mers foarte bine.

(Citiți și: ”Atipicul șomaj românesc: sub media UE la general, dar peste media UE la tineri și pe termen lung”)

Dacă ne comparăm însă cu o economie similară, vedem că am rămas în urmă iar ecartul față de media europeană s-a păstrat la un nivel considerabil.

3.Rata șomajului pe termen lung ( peste 12 luni, % din populația activă 15 -74 ani)

Din păcate, în pofida unei rate a șomajului mai mică decât cea din Polonia și față de media UE, România continuă să aibă probleme la șomajul pe termen lung (peste 12 luni), ceea ce indică o problemă care persistă pe piața forței de muncă, cu efecte importante asupra familiilor și a proiectelor derulate pe termen mai lung, precum creditele ipotecare.

Din nou, nu se poate spune că nu s-au luat măsuri sau că nu stăm bine din perspectivă europeană. Însă, efortul făcut a fost insuficient pentru a ameliora situația în măsura în care a fost cazul în Polonia, economia noastră de referință. Ieșită din criza precedentă cu valori mai mari dar care au evoluat semnificativ mai bine din 2015 încoace.

4.Rata deceselor în accidente de muncă (nr. la 100 de mii de angajați)

În fine, la cel de-al patrulea și ultimul indicator urmărit în materie de muncă decentă, rata deceselor în accidente la suta de mii de angajați ( unde datele au fost prelucrate doar până în 2017) suntem în poziția nedorită de campioni europeni. Am ales doar datele pentru bărbați, valorile pentru femei fiind mai puțin relevante și situate, cu variații relativ reduse, sub 1 la 100.000.

În timp ce polonezii au luat măsuri să se apropie de media europeană și au reușit chiar să performeze mai bine la acest indicator în intervalul 2013 – 2016, noi am rămas mult în afara uzanțelor în materie, Chiar dacă ne-am mai ajustat după nivelul record atins în 2011, am rămas la valori de peste două ori și jumătate mai mari, care ne arată că munca în România are potențialul de a dăuna grav sănătății.

Una peste alta, din datele prezentate de Eurostat se poate conchide că mai avem mult de lucru la obiectivul de dezvoltare sustenabilă referitor la munca în condiții decente. Care să conducă la o dezvoltare economică rapidă și să reducă din decalajele de circa zece ani față de Polonia la nivelul PIB/locuitor în euro și de doi ani la ocuparea forței de muncă sau rata șomajului pe termen lung, pentru că la rata accidentelor fatale e greu de stabilit un termen. Iar toate acestea nemaivorbind de obiectivul declarat de reducere a decalajelor față de Occident.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.8.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult