Stimularea cererii prin majorarea salariilor ar duce la o creştere economică bazată pe import, ceea ce este nesustenabil, iar din punct de vedere politic este „aproape o sinucidere” pentru că Guvernul nu poate lua înapoi după ce a dat, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Toată lumea aşteaptă să creştem salariile şi acestea, într-o manieră miraculoasă, vor duce la creşterea cererii, cererea duce la creşterea PIB-ului bazat pe import. O creştere a PIB bazată pe import în România atâta vreme cât avem 4% (deficit de cont curent – n.r.), nu mai avem spaţiu de majorare şi, mai devreme sau mai târziu, trebuie să procedăm din nou la o corecţie şi aţi văzut cât de greu este corecţia. Înseamnă să iei ceea ce ai dat. Din punct de vedere politic este aproape o sinucidere după ce ai dat ceva să iei. Este dificil şi să nu mai dai sau tot timpul trebuie să promiţi ceva, apoi să mai şi iei ceea ce ai dat anterior. Poţi să dai zeci de explicaţii că nu se poate. Din punct de vedere economic, nu este uşor pentru că economia acum accelerează în momentul în care dai, la fel decelerează în momentul în care iei. Multiplicările merg în sens negativ”, a explicat Isărescu citat de MEDIAFAX.
El a arătat că majorările salariale decise în decembrie nu au pus şi nu pun în pericol echilibrul macroeconomic, iar acest lucru nu derivă din faptul că cineva dă o prognoză, ci din calcule şi evaluări de această natură. Guvernatorul BNR a precizat că majorările salariale efectuate se încadrează în program, de aceea sunt şi sprijinite de Fondul Monetar Internaţional.
„Depinde şi de politica monetară, dar istoric şi teoretic uitându-ne şi la prezentul din economia mondială, politica monetară are impact limitat asupra creşterii economice. O creştere a masei monetare, la nivel teoretic, în funcţie şi de climat, dar probabilistic se duce cam 80% în inflaţie şi numai 20% în creştere economică. Altminteri creşterea masei monetare derivă din creşterea economică, dar dacă tu stimulezi creşterea masei monetare cu gândul că are cine ştie ce impact pozitiv asupra creştereii economice este o iluzie şi un risc major pentru că apoi corecţia ei (…) când scade masa monetară şi mai ales când o bruschezi, când o reduci atunci aproape sigur duce la descreştere economică”, a mai spus Isărescu.
Bugetarii au primit în luna ianuarie salarii majorate cu 7,4% în luna ianuarie, iar pensiile au crescut cu 4% în februarie.
3 răspunsuri
E previdibil ca inflatia va „manca” toate aceste majorari de salarii , pensi . Nu de alta dar cind pretul gazului metan creste planificat , cind acciza pe carburanti la fel iar alimentele sint deja pe panta cresterii , inflatia e pornita „pe noi culmi de progres si bunastare ” . 🙂
Important sa se astupe gura mujicului ca a primit inapoi ce a fost taiat . Ca in realitate e mai sarac (tocmai datorita majorarilor de preturi) o va pricepe doar in iarna urmatoare . Pina atunci somnul politicienilor nu e deranjat. 🙂
In capul listei cu probleme nu e inflatia care va minca aceste majorari (inflatia va fi doar un efect secundar), ci faptul ca omul de rind se duce cu salariul la supermarket de unde cumpara fructe din Italia si Spania, carne importata din Ungaria si Turcia, produse cosmetice si de igiena personala de peste tot din UE, eventual masini la mina a doua aduse din alte tari pe care le va inmatricula in Bulgaria, samd.
Ce e si mai grav e ca s-au facut importuri la FMI si s-au dat salarii din ele, si evident banii s-au dus pe aceste produse de import direct peste hotare in secunda 2. Practic s-a zvirlit cu banii in vint cu efectul indatorarii pina la un nivel ingrijorator.
FAIL.
este o problema falsa. Isarescu ne spune ca veniturile bugetare pentru majorarile salariale exista deja.
atunci problema la care se refera d-l Isarescu este daca respectivele venituri se aloca pentru majorari salariale sau pentru alte cheltuieli, de exemplu investitii. iar decizia revine la a aprecia cat din cheltuielile respective se va reflecta in deficit, importuri, in fiecare din variante.
si raspunsul nu este simplu, asa cum arata contractele de construire a autostrazilor incheiate cu Bechtel, si nu este simplu nici chiar in situatii mai putin extreme.
deficitul bugetar nu este alcatuit numai din deficitul extern. si la o adica daca sa importam un km de autostrada la 5 milioane de euro este mai ieftin decat sa il producem la noi cu 20 milioane, optiunea corecta este clara.
calitatea de „adevar” a afirmatiei este data de faptul ca realist vorbind este mai plauzibil sa fie adoptate masuri de control al consumului populatiei decat sa fie adoptate masuri de eficientizare a cheltuirii banului public. „prietenii” (baietii destepti) stiu de ce. 😉