Acordurile finalizate cu FMI au fost necesare României pentru a acoperi ieșirile mari de capitaluri private din economie din anul 2007, a afirmat, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Șeful Băncii centrale a afirmat că înainte de criză anticipa o ajustare a deficitului de cont curent de la 14% la 8%, dar ca urmare a crizei deficitul de cont curent a scăzut la 4%, ca efect al corectării piețelor.
”Ca ajustarea să fie mai acceptabilă, am compensat-o cu bani publici. Nu a venit FMI pe capul nostru. Noi am spus că ne trebuie nişte bani ca să compensăm ieşirile mari de capitaluri private. Aceasta este funcţia Fondului. Răstălmăcirile ulterioare privind maniera în care am abordat criza se întâmplă în toate ţările”, a declarat Isărescu, la seminarul „Strategica: On strategies in a challenging world”, organizat de BNR şi SNSPA.
El a arătat că în urma ajustărilor făcute de piețele externe, intrările de capital în România au scăzut de 4-5 ori în perioada crizei.
”Dacă noi nu făceam ajsutarea, o făceau pieţele externe. Asta s-a şi întâmplat – intrările de capitaluri în România s-au diminuat până spre 2% din PIB. De la 19 miliarde de euro, câţi bani au intrat în România în 2007 şi 2008, în fiecare an s-au redus spre 3-4 miliarde de euro şi atunci economia trebuie să se adapteze”, a explicat Mugur Isărescu.
În context, el a arătat că ajustările făcute de autoritățile române au fost inerente.
”A conduce o instituţie printr-o criză este foarte dificil şi abia ulterior poţi să faci evaluări dacă a fost bine sau nu. Cred că este un moment în care ar trebui să facem o evaluare dacă abordarea noastră în 2008-2009 a fost cea mai bună. S-a încheiat şi cel de-al doilea acord cu organismele financiare internaţionale şi un asemenea bilanţ este necesar. Nu am nici timpul şi nu e nici scopul meu acum, dar un lucru trebuie să spun: ajustarea prin care a trecut România era inerentă”, a explicat guvernatorul BNR.
Referitor la perioada următoare, Mugur Isărescu a arătat că în prezent se încheie un ciclu de 40 de ani, de după prăbușirea sistemului Bretton Woods din 1971.
El a recunoscut însă că nu poate anticipa evoluțiile următoare.
”Cam prin anii ’80 eu am făcut constatarea că am intrat într-un alt ciclu – libertatea pieţelor, monetarism, new-keynesianism – ca prin 2007 să văd că au început frământări şi regândiri, a început criza asta. Cred că suntem la sfârşitul unui ciclu de 40 de ani, nu prea ştiu ce urmează”, a afirmat guvernatorul.
În context, el a relatat că o opinie exprimată de un economist la Comitetul de politică monetară de la BNR anticipa încheierea crizei economice actuale înn jurul anului 2022.
”Suntem într-o lume care este post-criză sau criza se va prelungi? Şi încep aici discuţii, chiar azi, la Comitetul de politică monetară cineva spunea că o să dureze criza până în 2022. Dar exact până în 2022? Cam pe acolo, pentru că orice răspuns îşi va găsi rădăcina în o altă întrebare: cum definim criza?”, a arătat Mugur Isărescu.
Un răspuns
acu’ ti-ai dat seama si matale, sau abia acu’ ne spui si noua prostimii, domnu’?
daca aveti curajul sa participat-impreuna cu varfurile intelighentiei financiar-economice titrate romanesti-la un concurs impotriva unei echipe de elevi de colegiu economic din Asia,selectionati aleatoriu,eu il organizez !