Banca Naţională a României (BNR) este îngrijorată de evoluţia deficitului bugetar, a celui comercial şi de cont curent, respectiv de căile de finanţare a acestora, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, făcute cu ocazia prezentării de marţi a Raportului asupra inflaţiei, ediţia februarie 2020.
„Ce ne îngrijorează pe noi sunt deficitele gemene. Nu orice derapaj fiscal sau de politică de venituri poate fi corectat de banca centrală”, a declarat guvernatorul BNR.
Riscurile adâncirii deficitului bugetar
Raportul asupra inflației vorbește de „consolidare fiscală în vederea încadrării în plafoane bugetare” solide, în timp ce dezbaterile publice par concentrate superficial pe creșterea pensiilor de la toamnă, potrivit guvernatorului BNR.
„Nu ne putem putem aşeza să discutăm plecând de la întrebarea dacă sunt bani de pensii (…) Este ciudat să te întrebi, când ai asemenea deficite, dacă ai bani pentru majorarea pensiilor. Raţional este să te limitezi la cât te ţine plapuma sau, dacă te împrumuţi, să vezi care sunt sumele care trebuie împrumutate, cine ţi le dă şi la ce costuri. Şi să vedem cât ne putem înmprumuta”, a explicat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a mai spus că o discuţie trebuie să aibă în vedere raportul de ţară al Comisiei Europene, care va declanşa procedura de deficit excesiv, după ce deficitul bugetar a fost de 4,6% anul trecut şi bugetul din acest an este construit pe un deficit de 3,6%.
„Comisia va spune ceva, guvernul va răspunde și noi stăm cu arma la picior ca să nu scăpăm lucrurile de sub control (…) Suntem gata să discutăm serios”, dar „dacă singura întrebare este dacă sunt bani, nu ştii ce să mai discuţi în acest tărăboi mediatic…”, a mai spus Mugur Isărescu.
Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar va urca la 4,6% din PIB în acest an și la 6% în 2021, ca urmare a eventualei majorări a pensiilor cu 40%, din septembrie.
Inflaţie în scădere
BNR şi-a corectat în jos prognozele privind inflaţia, până la 3% în 2020 şi 3,2% în 2021.
Intervalul de ionflaţie ţintit de BNR este 2,50% (rata dobânzii de politică monetară) ± 1%.
Tabloul dezechilibrelor
Raportul BNR asupra inflaţiei invocă de mai multe ori diferitele dezechilibre de funcţionare a economiei româneşti şi care ar putea afecta prognozele cu noi date de intrare în mecanismele de modelare:
- Scenariul de bază al BNR „prevede continuarea majorării soldului negativ al balanței comerciale pe parcursul intervalului de proiecție, după ce deficitul de cont curent este de așteptat să fi depășit, încă din cursul anului 2019, valoarea de tip „reper” de 4% din PIB stipulată de Comisia Europeană ca indicator multianual de dezechilibru macroeconomic pentru țările UE”.
- Importurile de bunuri de consum au avut „o contribuție majoră la adâncirea dezechilibrului comercial (cu 2,5 miliarde euro în primele 11 luni ale anului 2019). Prin urmare, în același interval, deficitul contului curent s-a lărgit cu 21% (până la 9,9 miliarde euro), ponderea acestuia în PIB fiind foarte probabil să puncteze, pe ansamblul anului 2019, cea de-a cincea creștere succesivă”.
- „Este dezirabilă inițierea cât mai rapidă a măsurilor de consolidare fiscală, în vederea încadrării în plafoanele bugetare consistente cu definiția solidității finanțelor publice și, implicit, cu asigurarea unui mix echilibrat de politici economice, pentru a diminua riscurile unei continuări a amplificării dezechilibrului extern”.
- Intensificarea importurilor de bunuri şi servicii a avut loc în condiţiile erodării competitivităţii companiilor industriale de profil („în bună măsură pe seama creșterilor persistente ale costului unitar cu forța de muncă)”.
- Acoperirea deficitului de cont curent pe baza fluxuririlor non-generatoare de datorie externă depinde de „magnitudinea și dinamica dezechilibrelor externe” şi de „posibila încetinire a investițiilor directe, având în vedere perspectivele de creștere economică a principalelor state de proveniență și sentimentul investitorilor”.
- Prima de risc suveran, care ar putea scumpi împrumuturile României, ar putea „exercita un efect restrictiv în creștere, pe fondul accentuării dezechilibrelor interne și externe ale economiei”.
- Dezechilibrul salarii-productivitate manifestat în sectorul prelucrător, cu repercusiuni atât din perspectiva presiunilor inflaționiste, cât și a competitivității, reflectă parcursul fragil al producției industriale, afectat de deteriorarea contextului internațional.
Eventualele abateri în sus ale ratei inflaţiei de la traiectoria prognozată de BNR pot avea drept cauze:
- insuficiența și necorelarea ofertei de forță de muncă cu cererea;
- desfășurarea procesului de liberalizare a piețelor energiei electrice și gazelor naturale;
- incertitudinile privind politicile fiscale şi de venituri.
