fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Mugur Isărescu: Ne îngrijorează deficitele gemene. Nu orice derapaj fiscal sau de politică de venituri poate fi corectat de banca centrală

de Adrian N Ionescu , 11.2.2020

Banca Naţională a României (BNR) este îngrijorată de evoluţia deficitului bugetar, a celui comercial şi de cont curent, respectiv de căile de finanţare a acestora, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, făcute cu ocazia prezentării de marţi a Raportului asupra inflaţiei, ediţia februarie 2020.

„Ce ne îngrijorează pe noi sunt deficitele gemene. Nu orice derapaj fiscal sau de politică de venituri poate fi corectat de banca centrală”, a declarat guvernatorul BNR.

Riscurile adâncirii deficitului bugetar

Raportul asupra inflației vorbește de „consolidare fiscală în vederea încadrării în plafoane bugetare” solide, în timp ce dezbaterile publice par concentrate superficial pe creșterea pensiilor de la toamnă, potrivit guvernatorului BNR. 

„Nu ne putem putem aşeza să discutăm plecând de la întrebarea dacă sunt bani de pensii (…) Este ciudat să te întrebi, când ai asemenea deficite, dacă ai bani pentru majorarea pensiilor. Raţional este să te limitezi la cât te ţine plapuma sau, dacă te împrumuţi, să vezi care sunt sumele care trebuie împrumutate, cine ţi le dă şi la ce costuri. Şi să vedem cât ne putem înmprumuta”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai spus că o discuţie trebuie să aibă în vedere raportul de ţară al Comisiei Europene, care va declanşa procedura de deficit excesiv, după ce deficitul bugetar a fost de 4,6% anul trecut şi bugetul din acest an este construit pe un deficit de 3,6%.

„Comisia va spune ceva, guvernul va răspunde și noi stăm cu arma la picior ca să nu scăpăm lucrurile de sub control (…) Suntem gata să discutăm serios”, dar „dacă singura întrebare este dacă sunt bani, nu ştii ce să mai discuţi în acest tărăboi mediatic…”, a mai spus Mugur Isărescu.

Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar va urca la 4,6% din PIB în acest an și la 6% în 2021, ca urmare a eventualei majorări a pensiilor cu 40%, din septembrie.

Inflaţie în scădere

BNR şi-a corectat în jos prognozele privind inflaţia, până la 3% în 2020 şi 3,2% în 2021.

Intervalul de ionflaţie ţintit de BNR este 2,50% (rata dobânzii de politică monetară) ± 1%.

Tabloul dezechilibrelor

Raportul BNR asupra inflaţiei invocă de mai multe ori diferitele dezechilibre de funcţionare a economiei româneşti şi care ar putea afecta prognozele cu noi date de intrare în mecanismele de modelare:

  • Scenariul de bază al BNR „prevede continuarea majorării soldului negativ al balanței comerciale pe parcursul intervalului de proiecție, după ce deficitul de cont curent este de așteptat să fi depășit, încă din cursul anului 2019, valoarea de tip „reper” de 4% din PIB stipulată de Comisia Europeană ca indicator multianual de dezechilibru macroeconomic pentru țările UE”.

  • Importurile de bunuri de consum au avut „o contribuție majoră la adâncirea dezechilibrului comercial (cu 2,5 miliarde euro în primele 11 luni ale anului 2019). Prin urmare, în același interval, deficitul contului curent s-a lărgit cu 21% (până la 9,9 miliarde euro), ponderea acestuia în PIB fiind foarte probabil să puncteze, pe ansamblul anului 2019, cea de-a cincea creștere succesivă”.
  • „Este dezirabilă inițierea cât mai rapidă a măsurilor de consolidare fiscală, în vederea încadrării în plafoanele bugetare consistente cu definiția solidității finanțelor publice și, implicit, cu asigurarea unui mix echilibrat de politici economice, pentru a diminua riscurile unei continuări a amplificării dezechilibrului extern”.
  • Intensificarea importurilor de bunuri şi servicii a avut loc în condiţiile erodării competitivităţii companiilor industriale de profil („în bună măsură pe seama creșterilor persistente ale costului unitar cu forța de muncă)”.
  • Acoperirea deficitului de cont curent pe baza fluxuririlor non-generatoare de datorie externă depinde de „magnitudinea și dinamica dezechilibrelor externe” şi de „posibila încetinire a investițiilor directe, având în vedere perspectivele de creștere economică a principalelor state de proveniență și sentimentul investitorilor”.
  • Prima de risc suveran, care ar putea scumpi împrumuturile României, ar putea „exercita un efect restrictiv în creștere, pe fondul accentuării dezechilibrelor interne și externe ale economiei”.
  • Dezechilibrul salarii-productivitate manifestat în sectorul prelucrător, cu repercusiuni atât din perspectiva presiunilor inflaționiste, cât și a competitivității, reflectă parcursul fragil al producției industriale, afectat de deteriorarea contextului internațional.

Eventualele abateri în sus ale ratei inflaţiei de la traiectoria prognozată de BNR pot avea drept cauze:

  • insuficiența și necorelarea ofertei de forță de muncă cu cererea;
  • desfășurarea procesului de liberalizare a piețelor energiei electrice și gazelor naturale;
  • incertitudinile privind politicile fiscale şi de venituri.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.2.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Finanţelor: Schema de ajutor pentru IMM-uri ar trebui să devină operaţională de săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Schema de ajutor pentru IMM-uri ar trebui să devină operaţională de săptămâna viitoare, băncile având timp până luni să se înscrie, a declarat ministrul Finanţelor,… Mai mult

Stiri

Violeta Alexandru: 56.000 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru angajaţi

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că, până în prezent, 56.170 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru 459.000 de angajaţi, la care se adaugă… Mai mult

Stiri

Înmatriculările auto au scăzut cu peste 32% în luna martie – marile scăderi din Europa

Adrian N Ionescu

În România s-au înmatriculat 6.654 autoturisme noi, în martie, cu 32,2% mai puţine decât în aceeaşi lună a anului 2019, şi cu 21,9% mai puţine… Mai mult

Stiri

Șomaj tehnic în sectorul bugetar: Principiul este analizat în ședința de Guvern

Vladimir Ionescu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut joi Guvernului să analizeze proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede că bugetarii vor lucra, pe rând, câte o jumătate… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile de grâu şi, dacă va fi necesar, să facem rechiziţii în agricultură

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban, a declarat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că ar putea interzice exporturile de grâu, până la următoarea recoltă, ”pentru a asigura… Mai mult

Europa

S&P a retrogradat Renault la categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii)

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat joi ratingul producătorului auto francez Renault, de la “BBB minus/A-3” la “BB plus/B”, categoria “junk” („gunoi”… Mai mult

Stiri

Medic militar trimis la Spitalul Județean Suceava, către colegii săi: Ceea ce s-a întâmplat aici se putea întâmpla oriunde. Pregătiți-vă sufletește pentru decizii grele

Vladimir Ionescu

Ministerul Apărării Naționale a publicat mărturia unui medic militar trimis la Suceava, căpitan medic Mărginean Mihai Alexandru (foto), specialist ATI, care scrie despre șocul experienței… Mai mult