fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Mugur Isărescu: Ne îngrijorează deficitele gemene. Nu orice derapaj fiscal sau de politică de venituri poate fi corectat de banca centrală

de Adrian N Ionescu , 11.2.2020

Banca Naţională a României (BNR) este îngrijorată de evoluţia deficitului bugetar, a celui comercial şi de cont curent, respectiv de căile de finanţare a acestora, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, făcute cu ocazia prezentării de marţi a Raportului asupra inflaţiei, ediţia februarie 2020.

„Ce ne îngrijorează pe noi sunt deficitele gemene. Nu orice derapaj fiscal sau de politică de venituri poate fi corectat de banca centrală”, a declarat guvernatorul BNR.

Riscurile adâncirii deficitului bugetar

Raportul asupra inflației vorbește de „consolidare fiscală în vederea încadrării în plafoane bugetare” solide, în timp ce dezbaterile publice par concentrate superficial pe creșterea pensiilor de la toamnă, potrivit guvernatorului BNR. 

„Nu ne putem putem aşeza să discutăm plecând de la întrebarea dacă sunt bani de pensii (…) Este ciudat să te întrebi, când ai asemenea deficite, dacă ai bani pentru majorarea pensiilor. Raţional este să te limitezi la cât te ţine plapuma sau, dacă te împrumuţi, să vezi care sunt sumele care trebuie împrumutate, cine ţi le dă şi la ce costuri. Şi să vedem cât ne putem înmprumuta”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai spus că o discuţie trebuie să aibă în vedere raportul de ţară al Comisiei Europene, care va declanşa procedura de deficit excesiv, după ce deficitul bugetar a fost de 4,6% anul trecut şi bugetul din acest an este construit pe un deficit de 3,6%.

„Comisia va spune ceva, guvernul va răspunde și noi stăm cu arma la picior ca să nu scăpăm lucrurile de sub control (…) Suntem gata să discutăm serios”, dar „dacă singura întrebare este dacă sunt bani, nu ştii ce să mai discuţi în acest tărăboi mediatic…”, a mai spus Mugur Isărescu.

Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar va urca la 4,6% din PIB în acest an și la 6% în 2021, ca urmare a eventualei majorări a pensiilor cu 40%, din septembrie.

Inflaţie în scădere

BNR şi-a corectat în jos prognozele privind inflaţia, până la 3% în 2020 şi 3,2% în 2021.

Intervalul de ionflaţie ţintit de BNR este 2,50% (rata dobânzii de politică monetară) ± 1%.

Tabloul dezechilibrelor

Raportul BNR asupra inflaţiei invocă de mai multe ori diferitele dezechilibre de funcţionare a economiei româneşti şi care ar putea afecta prognozele cu noi date de intrare în mecanismele de modelare:

  • Scenariul de bază al BNR „prevede continuarea majorării soldului negativ al balanței comerciale pe parcursul intervalului de proiecție, după ce deficitul de cont curent este de așteptat să fi depășit, încă din cursul anului 2019, valoarea de tip „reper” de 4% din PIB stipulată de Comisia Europeană ca indicator multianual de dezechilibru macroeconomic pentru țările UE”.

  • Importurile de bunuri de consum au avut „o contribuție majoră la adâncirea dezechilibrului comercial (cu 2,5 miliarde euro în primele 11 luni ale anului 2019). Prin urmare, în același interval, deficitul contului curent s-a lărgit cu 21% (până la 9,9 miliarde euro), ponderea acestuia în PIB fiind foarte probabil să puncteze, pe ansamblul anului 2019, cea de-a cincea creștere succesivă”.
  • „Este dezirabilă inițierea cât mai rapidă a măsurilor de consolidare fiscală, în vederea încadrării în plafoanele bugetare consistente cu definiția solidității finanțelor publice și, implicit, cu asigurarea unui mix echilibrat de politici economice, pentru a diminua riscurile unei continuări a amplificării dezechilibrului extern”.
  • Intensificarea importurilor de bunuri şi servicii a avut loc în condiţiile erodării competitivităţii companiilor industriale de profil („în bună măsură pe seama creșterilor persistente ale costului unitar cu forța de muncă)”.
  • Acoperirea deficitului de cont curent pe baza fluxuririlor non-generatoare de datorie externă depinde de „magnitudinea și dinamica dezechilibrelor externe” şi de „posibila încetinire a investițiilor directe, având în vedere perspectivele de creștere economică a principalelor state de proveniență și sentimentul investitorilor”.
  • Prima de risc suveran, care ar putea scumpi împrumuturile României, ar putea „exercita un efect restrictiv în creștere, pe fondul accentuării dezechilibrelor interne și externe ale economiei”.
  • Dezechilibrul salarii-productivitate manifestat în sectorul prelucrător, cu repercusiuni atât din perspectiva presiunilor inflaționiste, cât și a competitivității, reflectă parcursul fragil al producției industriale, afectat de deteriorarea contextului internațional.

Eventualele abateri în sus ale ratei inflaţiei de la traiectoria prognozată de BNR pot avea drept cauze:

  • insuficiența și necorelarea ofertei de forță de muncă cu cererea;
  • desfășurarea procesului de liberalizare a piețelor energiei electrice și gazelor naturale;
  • incertitudinile privind politicile fiscale şi de venituri.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.2.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult