Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Mugur Isărescu: Inflația va scădea. BNR ia măsuri ca dobânzile pe piață și inflația „să se întâlnească cât mai jos”

de Adrian N Ionescu , 4.7.2018

Decizia Băncii Naționale a României (BNR) de a menține ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% a fost întemeiată pe schimbarea previzibilă a tendinței inflației și pe efectele majorărilor anterioare, potrivit explicațiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Dacă ne uităm la inflaţie, avem un prim semnal că măsurile luate din timp de BNR şi-au făcut efectul, au atenuat inflaţia pe care o putem combate”, a declarat Mugur Isărescu, miercuri, după ce a prezentat comunicatul BNR care a anunțat că banca centrală păstraează neschimbate reperele politicii monetare inclusiv a dobânzii de referință.

Guvernatorul BNR s-a referit, astfel, la scăderea ratei anuale a inflaţiei CORE 2 ajustat până la 2,95%, în mai, de la 3,09 % în aprilie şi 3,05% în martie.

„CORE-ul, inflaţia pe care o putem combate, neafectată de factiori exogeni, a coborât sub 3%, e chiar frumos, a spus guvernatorul. Calculul inflaţiei CORE elimină prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă.

Cât despre indicele preţurilor de consum (ajuns la 5,41% în luna mai), acesta ar urma să scadă sub 4%, când vor ieşi din calcul creşterile de preţuri administrate din toamna anului trecut, potrivit estimărilor BNR.

„Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut”, a mai explicat guvernatorul BNR.

Dobânda pe piață

La rândul lor, dobânzile pe piaţă „trebuie să se apropie de rata inflaţiei. Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp”, a mai spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a incriminat „avalanşa de ştiri că a venit Apocalipsa cu ROBOR-ul”. În fond, „ROBOR este aproape la jumătatea inflaţiei” şi, pe de altă parte, „este cam curios să crească creditul de consum deși crește dobânda”.

„Dă de gândit. Posibil că (creșterea creditului de consum are loc) pe fondul sporirii veniturilor ca indicatori pe baza cărora băncile acordă credite să se modifice. Dacă cineva vine să ceară credit cuun venit mai mare și banca este tentată să-i dea un credit mai mare”, a mai spus Mugur Isărescu, promițând că BNR va analiza fenomenul.

Argumentele administratorilor BNR

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului țintei şi coborârea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului, în linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018.

Alte argumente:

  • Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a scăzut însă în luna mai la 2,95 %, de la 3,09 % în aprilie, coborând sub nivelul înregistrat în martie, de 3,05 %.
  • Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, sub influenţa atenuării ritmurilor de creștere a preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.
  • Datele privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunţată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB ajungând la 4 %, de la 6,7 % în trimestrul IV 2017. Consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să fie principalul determinant al creşterii economice, dar cu o contribuţie considerabil diminuată.
  • Formarea brută de capital fix şi-a menţinut aportul pozitiv, în scădere totuşi faţă de intervalul anterior.
  • În schimb, contribuția exportului net la creşterea PIB real s-a îmbunatăţit, în condiţiile diminuării ecartului pozitiv dintre ritmul anual de creştere a importurilor şi cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de creştere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta rămânând totuși la o valoare ridicată.
  • Cele mai recente date statistice consemnează încetinirea dinamicii anuale a producţiei industriale în luna aprilie faţă de trimestrul I 2018 și accelerarea ritmului anual de creştere a activității din comerț și servicii.
  • Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se majoreze, reflectând încetinirea avansului productivităţii muncii.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în trimestrul II (6,8 % în aprilie şi 6,4 % în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior.
  • Plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populaţiei, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric. Componenta în lei a continuat să‑şi mărească ponderea în creditul total, până la 64,7 % (de la un minim de 35,6 % în 2012).
  • Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflației sunt semnificative. Ele au ca surse condiţiile de pe piaţa muncii, evoluţia prețurilor administrate și a cotației petrolului, precum și volatilitatea de pe piața financiară internațională. Relevante sunt și ritmul creșterii economice în zona euro și pe plan global și pericolul escaladării protecționismului comercial.
  • Consiliul de administrație al BNR a hotărât, miercuri:
    • menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 % pe an;
    • menţinerea la 1,50 % pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 % pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).
    • păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Iohannis cere demisia ministrului Justiției, pe care îl acuză de ”comportament iresponsabil”

Mariana Bechir

“Ministrul Justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție”, precizează președintele Klaus Iohannis, într-un comunicat emis vineri de Administrația Prezidențială.… Mai mult

Stiri

Banca Mondială: Sistemul fiscal din România trebuie reconstruit

Adrian N Ionescu

România ar trebui să fie mai prudentă cu creșterea economică pe termen scurt, care dezechilibrează contul curent și bugetul, potrivit lui Hans Timmer, economist-şef al Băncii… Mai mult

Stiri

Lista obiecțiilor Comisiei de la Veneția privind noua legislație penală română. Se recomandă reevaluarea tuturor amendamentelor la codurile penale

Victor Bratu

cursdeguvernare.ro a intrat în posesia obiecțiilor concrete pe care Comisia de la Veneția urmează să le publice luni, referitoare la modificările operate de Guvernul României la… Mai mult

Stiri

Corina Crețu, noi critici la adresa guvernului: „Uneori sunt exasperată, miliarde de euro așteaptă la Bruxelles”

Razvan Diaconu

Corina Creţu spune că preocuparea principală a autorităţilor române ar trebui să fie atragerea banilor europeni şi nu încheierea de parteneriate public-privat. Şi asta pentru… Mai mult

Stiri

Comisia Națională de Prognoză a lansat procedura de selecție a partenerului care va construi autostrada Ploiești – Brașov

Razvan Diaconu

Comisia Națională de Prognoză (CNP), autoritatea însărcinată de Guvern să deruleze principalele proiecte care urmează să se deruleze în sistem PPP, a lansat procedura de… Mai mult

Stiri

Sagrada Familia va plăti Primăriei Barcelonei 36 de milioane de euro din cauză că nu are autorizaţie de construcţie

Razvan Diaconu

Biserica Sagrada Familia din Barcelona, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Spania, va plăti autorităților din Barcelona suma de 36 de milioane de… Mai mult

Stiri

OUG 92, efecte: 48 de procurori părăsesc posturile pe care le ocupau prin delegație la Parchetul General, DNA și DIICOT

Vladimir Ionescu

Secția pentru procurori a CSM a dispus până acum încetarea delegării a 48 de procurori care ocupau posturi la Parchetul General, DNA și DIICOT, în baza OUG… Mai mult