fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Mugur Isărescu: Inflația va scădea. BNR ia măsuri ca dobânzile pe piață și inflația „să se întâlnească cât mai jos”

de Adrian N Ionescu , 4.7.2018

Decizia Băncii Naționale a României (BNR) de a menține ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% a fost întemeiată pe schimbarea previzibilă a tendinței inflației și pe efectele majorărilor anterioare, potrivit explicațiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Dacă ne uităm la inflaţie, avem un prim semnal că măsurile luate din timp de BNR şi-au făcut efectul, au atenuat inflaţia pe care o putem combate”, a declarat Mugur Isărescu, miercuri, după ce a prezentat comunicatul BNR care a anunțat că banca centrală păstraează neschimbate reperele politicii monetare inclusiv a dobânzii de referință.

Guvernatorul BNR s-a referit, astfel, la scăderea ratei anuale a inflaţiei CORE 2 ajustat până la 2,95%, în mai, de la 3,09 % în aprilie şi 3,05% în martie.

„CORE-ul, inflaţia pe care o putem combate, neafectată de factiori exogeni, a coborât sub 3%, e chiar frumos, a spus guvernatorul. Calculul inflaţiei CORE elimină prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă.

Cât despre indicele preţurilor de consum (ajuns la 5,41% în luna mai), acesta ar urma să scadă sub 4%, când vor ieşi din calcul creşterile de preţuri administrate din toamna anului trecut, potrivit estimărilor BNR.

„Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut”, a mai explicat guvernatorul BNR.

Dobânda pe piață

La rândul lor, dobânzile pe piaţă „trebuie să se apropie de rata inflaţiei. Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp”, a mai spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a incriminat „avalanşa de ştiri că a venit Apocalipsa cu ROBOR-ul”. În fond, „ROBOR este aproape la jumătatea inflaţiei” şi, pe de altă parte, „este cam curios să crească creditul de consum deși crește dobânda”.

„Dă de gândit. Posibil că (creșterea creditului de consum are loc) pe fondul sporirii veniturilor ca indicatori pe baza cărora băncile acordă credite să se modifice. Dacă cineva vine să ceară credit cuun venit mai mare și banca este tentată să-i dea un credit mai mare”, a mai spus Mugur Isărescu, promițând că BNR va analiza fenomenul.

Argumentele administratorilor BNR

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului țintei şi coborârea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului, în linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018.

Alte argumente:

  • Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a scăzut însă în luna mai la 2,95 %, de la 3,09 % în aprilie, coborând sub nivelul înregistrat în martie, de 3,05 %.
  • Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, sub influenţa atenuării ritmurilor de creștere a preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.
  • Datele privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunţată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB ajungând la 4 %, de la 6,7 % în trimestrul IV 2017. Consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să fie principalul determinant al creşterii economice, dar cu o contribuţie considerabil diminuată.
  • Formarea brută de capital fix şi-a menţinut aportul pozitiv, în scădere totuşi faţă de intervalul anterior.
  • În schimb, contribuția exportului net la creşterea PIB real s-a îmbunatăţit, în condiţiile diminuării ecartului pozitiv dintre ritmul anual de creştere a importurilor şi cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de creştere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta rămânând totuși la o valoare ridicată.
  • Cele mai recente date statistice consemnează încetinirea dinamicii anuale a producţiei industriale în luna aprilie faţă de trimestrul I 2018 și accelerarea ritmului anual de creştere a activității din comerț și servicii.
  • Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se majoreze, reflectând încetinirea avansului productivităţii muncii.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în trimestrul II (6,8 % în aprilie şi 6,4 % în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior.
  • Plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populaţiei, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric. Componenta în lei a continuat să‑şi mărească ponderea în creditul total, până la 64,7 % (de la un minim de 35,6 % în 2012).
  • Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflației sunt semnificative. Ele au ca surse condiţiile de pe piaţa muncii, evoluţia prețurilor administrate și a cotației petrolului, precum și volatilitatea de pe piața financiară internațională. Relevante sunt și ritmul creșterii economice în zona euro și pe plan global și pericolul escaladării protecționismului comercial.
  • Consiliul de administrație al BNR a hotărât, miercuri:
    • menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 % pe an;
    • menţinerea la 1,50 % pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 % pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).
    • păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult