Problema României nu este dacă va adopta moneda unică europeană, ci când va putea s-o facă fără riscul unor dezechilibre periculoase, spune Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), care nu scapă nici o ocazie pentru a sesiza carențele care mențin încă pericolele.
„Zona monedei unice nu este un loc pentru economiile cu probleme de competitivitate sau cu piețe rigide, deci reformele structurale constituie o condiție prealabilă pentru succes”, a declarat Mugur Isărescu, joi, cu ocazia reuniunii Good Governance Summit de la Bucureşti.
Beneficiile adoptării euro nu sunt necondiţionate şi de aceea este important:
- să se asigure o îndeplinire pe baze sustenabile a criteriilor de convergenţă nominală stabilite de Tratatul de la Maastricht,
- să se atingă un anumit grad de convergență în termeni de PIB / capita, înainte de trecerea la euro
- să existe instrumente instituționale care să poată prelua de la politicile monetare sarcina eventualelor corecții în cazul în care acestea sunt necesare – potrivit guvernatorului BNR.
Pentru asigurarea convergenţei reale, accentul principal ar trebui să se pună atât pe reducerea discrepanțelor dintre regiunile de dezvoltare ale României, cât și pe recuperarea decalajului României față de media europeană în privinţa PIB / capita, potrivit datelor prezentate de Mugur Isărescu.
Discrepanțele regionale
„Atât Comisia Europeană, cât şi FMI indică infrastructura slabă ca obstacol major în faţa creşterii economice. Carenţele infrastructurii care leagă între ele provinciile istorice duc la concentrarea investiţiilor la granița de vest și accentuează decalajele de dezvoltare”, amintește guvernatorul BNR.
Pe de altă parte, o evaluare recentă a FMI a arătat că creșterea anuală a potențialului PIB ar fi de 4,5% „cu condiția maximizării în mod adecvat a fondurilor europene”.
Tocmai în sectorul infrastructurii mari, însă, România „nu prea are investiții publice”, cu toate că „utilizarea fondurilor UE este asociată cu o investiție publică mai eficientă”.
Decalajele europene
În ciuda progreselor din ultimii 10 ani, România înregistrează cel mai mare decalaj al indicatorului PIB/ capita față de media europeană dintre țările central și est europene din afara Zonei Euro. Excepția Bulgaria nu este consolatoare.
Mai important, decalajul este mare și față de valorile înregistrate de țările care au aderat, în anul anterior aderării. Care țări, ulterior, nu au fost scutite de probleme
De asemeni un obiectiv strategic este reducerea semnificativă a discrepanţelor acestui indicator între regiunile de dezvoltare din România.
Totdată, România înregistrează cea mai mare discrepanţă din UE privind distribuţia regională a veniturilor.
Regiunile României se numără printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, într-o diagramă a distribuției veniturilor. în termeni de PIB / capita, după standardele puterii de cumpărare (PPS).
Convergența nominală nu este infailibilă
Altfel, România îndeplineşte criteriile nominale, dar asigurarea sustenabilităţii acestei reuşite nu este fără lacune, mai ales în privinţa păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3%.
„În perspectivă juridică, adoptarea euro este posibilă, pentru că, exceptând Anglia şi Danemarca, România nu are opţiunea de opt-out (opţiunea de a renunţa – n. r.) privind uniunea economică şi monetară. Aceasta înseamnă că România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când, şi nu dacă”, a spus guvernatorul BNR.
Managementul procesului de adoptare a euro este lăsată la discreţia statelor, în ciuda angajamentului de jure în acest sens. După criză, însă, abordarea țărilor din afara Zonei Euro a devenit mult mai prudentă și nu au fost reînnoite termenele de adoptare după ce au fost depășite cele asumate inițial.
Ce spun marile țări din est
Din 2007 încoace, cinci state au adoptat euro, Slovenia (2007), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), și Lituania (2015), dar acestea sunt sunt ţări mici, au o situaţie geopolitică diferită de a României şi un nivel de convergenţă reală diferit.
Ţările mai mari ca Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi România au devenit mult mai prevăzătoare. Guvernatorul BNR a invocat, în context, declarațiile unor oficiali importanți, care au spus că:
- „Nu se pune problema dacă acceptăm adoptarea euro, ci care să fie agenda adoptării cu bine” – Bohuslav Sobotka, premierul Republicii Cehe, octombrie 2016.
- „Ungaria nu poate aborda serios aderarea la Zona Euro, până când dezvoltarea medie a țării nu va atinge 90% din nivelul țărilor euro – Viktor Orbán, premierul Ungariei, aprilie 2013.
- „Pur și simplu este mai sigur să nu te grăbești să intri într-o casă care a ars când încă iese fum. Câtă vreme Zona Euro are probleme cu unii din proprii membri, nu așteptați de la noi să aderăm cu entuziasm” – Marek Belka, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, iulie 2015.
„Buna guvernanță”
În fine, guvernatorul BNR a și glosat pe tema eficacității politicilor economice și monetare, în acord cu tematica sumitt-ului, livrând, totodată, anumite mesaje către mediul guvernamental.
„Fără să ajungă la o ipostază discreționară, politicile economice trebuie formulate și implementate într-o manieră flexibilă”, a spus Mugur Isărescu. Relaxarea fiscală și creșterile de salarii operate în ultimii doi ani au fost deseori acuzate că nu sunt serios fundamentate de economişti şi analişti.
Guvernatorul a amintit „buna guvernanță presupune mai mult decât aplicarea mecanică a manualelor, în vreme ce realitatea de zi cu zi se dovedește mai complexă decât își imaginează teoreticienii”.
Cât privește politicile monetare, criza globală a arătat vulnearbilitatea cunoștințelor și faptul că teoria și „politicile monetare sunt încă foarte departe de a fi o știință”, deși „au fost făcute progrese remarcabile în ultimele decade”, a conchis Mugur Isărescu.
