La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Mugur Isărescu: În Zona Euro nu este loc pentru economiile cu probleme de competitivitate și piețe rigide

de Adrian N Ionescu 4.5.2017

Problema României nu este dacă va adopta moneda unică europeană, ci când va putea s-o facă fără riscul unor dezechilibre periculoase, spune Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), care nu scapă nici o ocazie pentru a sesiza carențele care mențin încă pericolele.

Zona monedei unice nu este un loc pentru economiile cu probleme de competitivitate sau cu piețe rigide, deci reformele structurale constituie o condiție prealabilă pentru succes”, a declarat Mugur Isărescu, joi, cu ocazia reuniunii Good Governance Summit de la Bucureşti.

Beneficiile adoptării euro nu sunt necondiţionate şi de aceea este important:

  • să se asigure o îndeplinire pe baze sustenabile a criteriilor de convergenţă nominală stabilite de Tratatul de la Maastricht,
  • să se atingă un anumit grad de convergență în termeni de PIB / capita, înainte de trecerea la euro
  • să existe instrumente instituționale care să poată prelua de la politicile monetare sarcina eventualelor corecții în cazul în care acestea sunt necesare – potrivit guvernatorului BNR.

Pentru asigurarea convergenţei reale, accentul principal ar trebui să se pună atât pe reducerea discrepanțelor dintre regiunile de dezvoltare ale României, cât și pe recuperarea decalajului României față de media europeană în privinţa PIB / capita, potrivit datelor prezentate de Mugur Isărescu.

Discrepanțele regionale

„Atât Comisia Europeană, cât şi FMI indică infrastructura slabă ca obstacol major în faţa creşterii economice. Carenţele infrastructurii care leagă între ele provinciile istorice duc la concentrarea investiţiilor la granița de vest și accentuează decalajele de dezvoltare”, amintește guvernatorul BNR.

Pe de altă parte, o evaluare recentă a FMI a arătat că creșterea anuală a potențialului PIB ar fi de 4,5% „cu condiția maximizării în mod adecvat a fondurilor europene”.

Tocmai în sectorul infrastructurii mari, însă, România „nu prea are investiții publice”, cu toate că „utilizarea fondurilor UE este asociată cu o investiție publică mai eficientă”.

Decalajele europene

În ciuda progreselor din ultimii 10 ani, România înregistrează cel mai mare decalaj al indicatorului PIB/ capita față de media europeană dintre țările central și est europene din afara Zonei Euro. Excepția Bulgaria nu este consolatoare.

 

Mai important, decalajul este mare și față de valorile înregistrate de țările care au aderat, în anul anterior aderării. Care țări, ulterior, nu au fost scutite de probleme

De asemeni un obiectiv strategic este reducerea semnificativă a discrepanţelor acestui indicator între regiunile de dezvoltare din România.

Totdată, România înregistrează cea mai mare discrepanţă din UE privind distribuţia regională a veniturilor.

Regiunile României se numără printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, într-o diagramă a distribuției veniturilor. în termeni de PIB / capita, după standardele puterii de cumpărare (PPS).

Convergența nominală nu este infailibilă

Altfel, România îndeplineşte criteriile nominale, dar asigurarea sustenabilităţii acestei reuşite nu este fără lacune, mai ales în privinţa păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3%.

„În perspectivă juridică, adoptarea euro este posibilă, pentru că, exceptând Anglia şi Danemarca, România nu are opţiunea de opt-out (opţiunea de a renunţa – n. r.) privind uniunea economică şi monetară. Aceasta înseamnă că România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când, şi nu dacă”, a spus guvernatorul BNR.

Managementul procesului de adoptare a euro este lăsată la discreţia statelor, în ciuda angajamentului de jure în acest sens. După criză, însă, abordarea țărilor din afara Zonei Euro a devenit mult mai prudentă și nu au fost reînnoite termenele de adoptare după ce au fost depășite cele asumate inițial.

Ce spun marile țări din est

Din 2007 încoace, cinci state au adoptat euro, Slovenia (2007), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), și Lituania (2015), dar acestea sunt sunt ţări mici, au o situaţie geopolitică diferită de a României şi un nivel de convergenţă reală diferit.

Ţările mai mari ca Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi România au devenit mult mai prevăzătoare. Guvernatorul BNR a invocat, în context, declarațiile unor oficiali importanți, care au spus că:

  • „Nu se pune problema dacă acceptăm adoptarea euro, ci care să fie agenda adoptării cu bine” – Bohuslav Sobotka, premierul Republicii Cehe, octombrie 2016.
  • „Ungaria nu poate aborda serios aderarea la Zona Euro, până când dezvoltarea medie a țării nu va atinge 90% din nivelul țărilor euro – Viktor Orbán, premierul Ungariei, aprilie 2013.
  • „Pur și simplu este mai sigur să nu te grăbești să intri într-o casă care a ars când încă iese fum. Câtă vreme Zona Euro are probleme cu unii din proprii membri, nu așteptați de la noi să aderăm cu entuziasm” – Marek Belka, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, iulie 2015.

„Buna guvernanță”

În fine, guvernatorul BNR a și glosat pe tema eficacității politicilor economice și monetare, în acord cu tematica sumitt-ului, livrând, totodată, anumite mesaje către mediul guvernamental.

Fără să ajungă la o ipostază discreționară, politicile economice trebuie formulate și implementate într-o manieră flexibilă”, a spus Mugur Isărescu. Relaxarea fiscală și creșterile de salarii operate în ultimii doi ani au fost deseori acuzate că nu sunt serios fundamentate de economişti şi analişti.

Guvernatorul a amintit „buna guvernanță presupune mai mult decât aplicarea mecanică a manualelor, în vreme ce realitatea de zi cu zi se dovedește mai complexă decât își imaginează teoreticienii”.

Cât privește politicile monetare, criza globală a arătat vulnearbilitatea cunoștințelor și faptul că teoria și „politicile monetare sunt încă foarte departe de a fi o știință”, deși „au fost făcute progrese remarcabile în ultimele decade”, a conchis Mugur Isărescu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.5.2017

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult