Banca Naţională a României (BNR) şi Guvernul vor avea consultări privind măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, dar corecţiile nu trebuie să fie brutale ca să nu afecteze evoluția economiei, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflaţiei.
BNR a redus prognoza privind inflaţia până la 3,8% în 2019 şi la 3,1% la sfârşitul anului 2020, faţă de estimările din ediţia din august a raportului, de 4,2%, respectiv 3,4%.
Guvernatorul Mugur Isărescu a evocat și eventualitatea ca inflaţia să intre chiar până în decembrie sub limita superioară a intervalul ţintit de BNR (3,5%), dacă tendinţa de scădere a preţului ţiţeiului, respectiv a preţurilor la carburanţi, se va menţine.
Altfel, rata anuală a inflaţiei se va plasa în afara intervalului ţintit, în principal sub impactul şocurilor nevaforabile din prima parte a anului curent. Ulterior va reintra şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din 2019.
Politica fiscală și de venituri – subiectul principal al consultărilor cu Guvernul
„Toate datele din modelul nostru de analiză le vom regândi, probabil, după discuţiile cu Guvernul.(…) Sper să ne înţelegem cu noul guvern ca politica fiscală să nu mai aibă o conduită discreţionară ca până acum”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR s-a declarat optimist că se vor găsi soluţii ca deficitul bugetar să fie corectat, dar nu prin „corecții brutale care să ducă la șocuri economice”.
„Vom vedea ce măsuri are în vedere Guvernul în domeniul salarial, acesta fiind un lucru foarte important”, a spus Mugur Isărescu.
Raportul asupra inflației spune că politica fiscală și cea a veniturilor este una dintre cauzele potențiale ale abaterii inflației de la traiectoria prognozată, prin:
- configurația previzibilă, în contextul calendarului electoral încărcat
- „probabila impunere a unor corecții fiscale (pentru evitarea riscului declanșării procedurilor specifice brațului corectiv al Pactului de stabilitate și creștere)”.
Politica guvernului din ultimii ani, de stimulare a consumului, a dereriorat balanțele externe ale României.
Raportul relevă faptul că, după o relativă plafonare temporară a excesului de cerere, aceasta va înregistra „noi creșteri pe fondul accentuării substanțiale a stimulilor asociați conduitei discreționare a politicii fiscale, în condițiile prevederilor Legii pensiilor”.
Corecția deficitul bugetar
Guvernatorul BNR este sigur că deficitul bugetar nu va ajunge la 6,1% din PIB, așa cum a prognozat Comisia Europeană pentru 2021.
„Asta nu înseamnă cu nu va depăşi 3%, dar nu comentez aici, că nu sunt eu ministru de Finanţe. Eu nu cred că se va ajunge acolo (la 6,1%). Însă în ceea ce priveşte măsurile ele intră, în opinia mea, nu am nici validarea întregului consiliu, e o treabă grea cu ieşirea din prociclicitate. Containment and gradual adjustment (resorbția exceselor și ajustare graduală, n.r.). Mai întâi hai să-i liniştim pe toţi cei care vor să reducem impozitele, mai sunt și din aceștia şi e an electoral. E greu. Trebuie să primiţi ceva. După care hai să încercăm să facem ajustări fără să bruscăm economia”, a declarat Mugur Isărescu.
În context, guvernatorul BNR a arătat spre „excepțiile din Codul Fiscal”.
„Ajustarea să se uite în primul rând la excepțiile din codul fiscal, dar asta este în primul rând treaba Guvernului (…) Majorarea impozitării te afundă într-o politică pro-ciclică. De cealaltă parte nu ieși ușor cu societatea dacă menții niște promisiuni și nu le pui în practică”, a spus guvernatorul BNR
Pe de altă parte, mărimea deficitului bugetar trebuie corelată cu capacitatea de împrumut a ţării.
Şi un deficit de 3% înseamnă bani mulţi, care trebuie împrumutaţi. „Atunci, în discuţia aceasta trebuie chemaţi cei de la Trezoreria statului. Acolo e o echipă de toată cinstea care asigură finanţarea. Niciodată nu au fost întrebaţi: puteţi să vă împrumutaţi?„
Starea dezechilibrelor
„Dinamica înaltă a absorbției interne a contribuit la adâncirea dezechilibrului extern”, spune raportul asupra inflaţiei referindu-se la aceeași politică „discreționară” fiscală și de venituri.
Raportul compară dezechilibrele macroeconomice ale României cu cele ale ţărilor din regiune cu care ne comparăm de obicei şi remarcă marile diferenţe dintre excedentele unora şi deficitele noastre.
Deficitul bugetar și dezechilibrul extern din România sunt cele mai ample din regiune, spune raportul.
Totuşi, situaţia este controlabilă, în opinia lui Mugur Isărescu.
„Economia nu este câtuși de puțin pe marginea prăpastiei… este într-o situație prociclică mai dificilă, delicată dar – cred eu – controlabilă, dacă avem înțelepciunea să găsim metode adecvate de control”, a ținut guvernatorul BNR să liniștească îngrijorările.
Urmărește-ne pe Google News
