Uniunea Europeană se străduiește să obțină investițiile publice necesare pentru a încerca să se concureze cu cei mai importanți producători de semiconductori din Statele Unite, Taiwan și Coreea de Sud, arată o analiză Politico.
Europa și-a propuns să obțină 20% din cota de piață globală a microcipurilor până în 2030, prin Legea europeană a cipurilor, una dintre cele mai ambițioase politici industriale ale UE până în prezent.
Dar Parlamentul European și oficialii guvernamentali europeni nu cad de acord cu privire la modul în care să fie finanțat planul UE. Și asta riscă să torpileze întregul proiect.
Consens dificil pe bugetul pentru cip-uri
Europa încearcă să intre în cursa globală de extindere a producției, designului și inovației de microcipuri. De asemenea, încearcă să învețe lecțiile penuriei de cipuri din ultimii doi ani, care a închis fabricile auto europene și a împiedicat vânzările de electronice de larg consum.
În același timp, semiconductorii sunt un nou câmp de luptă al războiului comercial SUA – China.
Comisia Europeană a anunțat la începutul acestui an investiții publice de 43 de miliarde de euro pentru a sprijini producția cip-uri în UE. Dar executivul UE a avut dificultăți să explice cum va finanța inițiativa.
Acea finanțare se confruntă acum cu un val de îngrijorări la Bruxelles, în perioada în care Parlamentul și Consiliul examinează bugetul programului, cu scopul de a promova legislația cât mai curând posibil.
Eva Maydell, deputată de centru-dreapta din Parlamentul European, le-a spus colegilor parlamentari că trebuie să facă progrese în ceea ce privește banii pentru cip-uri, cerând însă claritate de la Comisie cu privire la buget „pentru ca promisiunile noastre să devină realitate și nu castele făcute din nisip.”
Europarlamentari nemulțumiți de soluțiile Comisiei
Bugetul de 43 de miliarde euro planificat de UE a inclus un angajament de 11 miliarde euro pentru a stimula cercetarea în domeniu. UE ar contribui direct cu 3,3 miliarde euro, bani pe care îi asigură din bugetele alocate deja programelor Horizon Europe și Digital Europe.
Legislatorii europeni sunt nemulțumiți că planul Comisiei ”mănâncă” din finanțarea proiectelor potențiale ale acestor două programe.
Europarlamentarul Karlo Ressler a spus că este „nefericit” că bugetul pentru cipuri se bazează pe bani din altă parte și a cerut Comisiei să spună exact ce alte programe vor fi afectate.
State membre îngrijorate că legea ar favoriza țările puternice
Bugetul Chip Act este o bătaie de cap și pentru țările UE. Asta pentru că majoritatea investițiilor în industria semiconductorilor ar urma să vină din subvenții ale guvernelor naționale care doresc să atragă investițiile private.
Diplomații UE au discutat intens această temă, fiind una dintre cele trei probleme rămase în suspensie în proiectul de lege pe care îl negociază.
Unele capitale europene sunt îngrijorate că alte proiecte de cercetare vor fi abandonate în goana după cip-uri, a spus un diplomat al UE.
Și destinația potențialelor noi fabrici constituie o controversă din cauză că producătorii tind să își plaseze proiectele în țări mai mari ale UE, cum ar fi Germania și Franța, aici fiindu-le garantat sprijin public consistent pentru noile investiții.
„Oamenii conștientizează realitatea că permisiunea acordată statelor membre să finanțeze proiecte industriale cu subvenții naționale înclină masiv balanța către statele membre mari”, a declarat Niclas Poitiers, cercetător la think tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles.
Republica Cehă, care conduce în prezent discuțiile între guvernele UE, și-a propus aprobarea Chips Act la reuniunea miniștrilor industriei din 1 decembrie.
Asta ar putea reuși doar dacă statele membre se înțeleg ca partea de finanțare să fie decisă ulterior adoptării legii cip-urilor.
Cursa care din start poate fi pierdută
Analiza Comisiei spune că cele 3,3 miliarde euro ale UE din bugetul pentru cercetare vor genera finanțări naționale mult mai mari, care ar putea ajunge la 30 de miliarde euro.
Europa pleacă însă cu un handicap: în SUA, legea cipurilor a fost aprobată din august anul acesta, iar guvernul federal al SUA a anunțat un buget clar, de 52 de miliarde de dolari.
Adevărata cursă este de a atrage „mega fabrici” de la trei producători cheie: TSMC din Taiwan, Samsung din Coreea de Sud și Intel din SUA.
Până acum, Europa și-a asigurat o investiție de 17 miliarde euro pentru o fabrică germană a Intel și alte 5,7 miliarde euro de la producători mai mici (STMicroelectronics și GlobalFoundries) în Franța.
SUA au avut mult mai mult succes. Chiar săptămâna trecută, Bloomberg a raportat că TSMC din Taiwan – liderul industriei – pune bazele pentru o a doua fabrică în SUA, în Arizona.
China va avea investiții de 150 miliarde de dolari în perioada 2015-2025, a estimat Comisia anul trecut.
Coreea de Sud lucrează cu actori din industrie pentru a debloca 450 de miliarde de dolari de finanțare privată până în 2030.
Cele 11 miliarde de euro ale inițiativei Chips for Europe, axate pe cercetare „ar fi în continuare sub greutatea UE”, chiar dacă totul se va concretiza, afirmă Zach Meyers, cercetător senior la Centrul pentru Reforme Europene din Londra.
„Obiectivul Europei ar trebui să fie dezvoltarea de tehnologii noi, pe care nimeni altcineva nu le deține. Pentru dezvoltarea acestor avantaje tehnologice, trebuie să investim mult mai mult în cercetare”, a spus Zach Meyers.
***
