Moody’s – acești tipi atât de supărăcioși

Sâmbătă, 9 iulie

Trei fotoreporteri au fost arestaţi în Georgia, fiind acuzaţi de spionaj în favoarea Rusiei. Printre aceştia s-a aflat şi fotograful personal al preşedintelui Mihail Şaakaşvili, care ar fi vândut secrete serviciilor de informaţii ruseşti. Ministrul de interne georgian a dat publicităţii o înregistrare video în care Irakli Gedenidze, fotograful şefului statului, spune că a fost şantajat. Autorităţile din Georgia au arestat zeci de suspecţi de spionaj în favoarea Rusiei, de când cele două ţări au luptat într-un război scurt, în 2008. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a precizat că Gedenidze şi fotograful oficial al ministrului de externe, Giorgi Abdaladze, ar fi fotografiat documente referitoare la activitatea prşedintelui Şaakaşvili, întâlnirile sale, planurile clădirii prezidenţiale şi le-ar fi vândut unui al treilea fotograf, Zurab Kurtsikidze, care le oferea serviciilor ruseşti. Fotografiile ar fi fost găsite în timpul percheziţiilor apartamentelor celor doi fotoreporteri.

Luni, 11 iulie

Oficiali de top din zona euro s-au întâlnit pentru a discuta despre criza datoriei din cele 17 ţări membre ale regiunii monedei unice europene, în contextul îngrijorării că aceasta s-ar putea extinde la Italia. Şeful Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, comisarul pentru afaceri monetare, Olli Rehn, şi şeful eurozonei, Jean-Claude Juncker, ca şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au participat la acest eveniment. Reuniunea a fost cerută de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi s-a concentrat asupra unui nou împrumut pentru Grecia şi implicaţiile acestuia pentru stabilitatea regiunii. Discuţiile privind acordarea celui de-al doilea împrumut vor începe luna aceasta, existând însă dispute privind implicarea creditorilor privaţi în acest program. Reuniunea urma să aibă loc în septembrie, după vacanţa de vară, dar din cauza agitaţiei de pe piaţa italiană, Rompuy a vrut ca întâlnirea să aibă loc mai devreme.

Marți, 12 iulie

Agenţia americană de rating Moody’s a scăzut ratingul de ţară al Irlandei, până la categoria cea mai de jos, „gunoi”, în contextul îngrijorărilor privind stabilitatea zonei euro, având în vedere că a ajuns criza datoriilor şi în Italia şi Spania. Vorbind despre posibilitatea din ce în ce mai mare ca Irlanda să aibă nevoie de un al doilea împrumut, la finalul lui 2013, şi şansele tot mai mari ca acest împrumut să necesite implicarea sectorului privat, Moody’s a scăzut ratingul de ţară cu un punct, până la Ba1, adică obligaţiunile sale sunt considerate de acum nepotrivite pentru fondurile de investiţii iar fondurile de pensii, de exemplu, nu au voie să le achiziţioneze.Moody’s a făcut acelaşi gest, săptămâna trecută, cu ratingul Portugaliei, scăzut cu trei puncte, până la nivelul Ba2. Ratingul Greciei este mult mai jos, la statutul Caa1, adică presupune „un risc substanţial”, cu doar trei paşi înainte de faliment şi fără nicio perspectivă ca investitorii să-şi reucpereze banii.

Miercuri, 13 iulie

Comisia Europeană doreşte ca UE să înfiinţeze propriul sistem de analiză a datelor financiare, permiţând Uniunii Europene să oprească transferul de date către SUA în scopuri antiteroriste. CE va propune trei soluţii şi bugetele corespunzătoare acestora, pentru înfiinţarea Sistemului de Depistare a Finanţării Terorismului (SDFT), cu un buget cuprins între 33 şi 47 milioane de euro pentru creare şi încă 7-11 milioane de euro pe an, pentru operare. Potrivit proiectului, un cadru legal şi tehnic de extragere a datelor de pe teritoriul UE a fost una dintre condiţiile impuse de europarlamentari, anul trecut, pentru aprobarea controversatei legi numite „Acordul Swift”. La acea vreme, europarlamentarii au aprobat, fără tragere de inimă, acordul între UE şi SUA privind schimbul reciproc de date personale. Acest acord legaliza, de fapt, un program sub acoperire, din 2001, prin care autorităţile americane puteau vedea tranzacţiile bancare europene, în căutarea unor legături financiare cu terorismul. Cea mai scumpă variantă s-ar referi, însă, la înfiinţarea unui nou Serviciu de Informaţii Financiare, la un cost estimat la 47 milioane de euro şi altul de 11 milioane pe an pentru mentenanţă.

Parlamentarii cehi au aprobat în primă lectură legea pensiilor, care se înscrie în tendinţa generală a noilor state membre UE, care încearcă să facă o reformă a sistem,ului de pesnii, dar atrage proteste şi afectează imaginea guvernanţilor. Proiectul de lege este prima tentativă majoră de a revizui sistemul de pensii publice, după prăbuşirea comunismului. Acesta le va permite angajaţilor să aloce 3% din impozitul pentru asigurarea socială de 28% pentru pensii în sistemul privat. Ei trebuie, însă, să suplimenteze aceste fonduri cu 2% din salariile lor. Cu 115 parlamentari din 200 în total, coaliţia condusă de premierul Petr Necas este de aşteptat să câştige aprobarea finală a pachetului de măsuri de reformă, în două lecturi suplimentare, până în august. Legea va fi apoi dezbătută şi votată în Senat, unde partidele de opoziţie, de stânga, au majoritatea şi au anunţat că vor respinge proiectul. Investitorii au salutat iniţiativa guvernamentală şi spun că aceasta transmite un mesaj mai potrivit decât cel al guvernului ungar, care a confiscat activele de pensii sau cel al Poloniei în care partea privată a sistemului de pensii s-a „diluat”, din cauza deficitelor bugetare mari, din acest an.

Ministrul pentru UE al Turciei a declarat că Ankara ar putea îngheţa relaţiile cu preşedinţia rotativă a Uniunii, în ultimul semestru al anului viitor, când aceasta va fi deţinută de Cipru,, dacă nu se va găsi până atunci o soluţie pentru divizarea insulei. Cipru este divizat de la invazia turcă din 1974, pornită de o lovitură de stat inspirată de greci. Negocierile de pace mediate de ONU între ciprioţii turci şi cei greci s-au împotmolit de la relansarea lor, în 2008. „Este o opţiune să îngheţăm relaţiile cu preşedinţia UE, dacă aceasta este de partea ciprioţilor greci”, a spus Egemen Bağış. „Nu avem alte relaţii cu ciprioţii greci oricum, nu-i recunoaştem, deci nu avem legături, cred că la asta s-a referit şi ministrul de externe într-un interviu”, a specificat oficialul. Ministrul vroia să ofere clarificări unor declaraţii făcute anterior de ministrul de externe Ahmet Davutoğlu, care a spus: „Dacă ciprioţii greci preiau preşedinţia UE în iulie 2012, asta înseamnă nu doar un impas al negocierilor, dar şi un blocaj, un punct de îngheţ în relaţiile dintre Turcia şi UE.”

Joi, 14 iulie

Camera inferioară a Parlamentului italian a aprobat un buget dur de austeritate, pentru a întări finanţele publice ale ţării. Senatul a adoptat un pachet de măsuri, inclusiv tăierea a 48 de miliarde de euro de la buget, în următorii trei ani. Italia are una dintre cele mai mari datorii bugetare dintre statele zonei euro şi încearcă să evite intrarea în incapacitate de plată. Premierul Silvio Berlusconi a declarat că Italia se află în primul pluton al dificultăţilor economice din zona euro. Italia a obţinut 2,97 miliarde de euro în urma vânzării unor obligaţiuni guvernamentale pe 15 ani, dar a fost nevoită să ofere o dobândă de 5,9% pe an, maximum oferit vreodată pentru astfel de acţiuni. Legea a trecut de camera inferioară cu 314 voturi pentru şi 280 împotrivă. Atât opoziţia, cât şi guvernul, ştiu că Italia se află sub privirea atentă a pieţelor internaţionale din cauza datoriilor imense acumulate. La începutul săptămânii, FMI a cerut Italiei să asigure implementarea decisivă a reducerilor bugetare.

Imigraţia în UE a scăzut semnificativ din cauza recesiunii economice, arată un raport al OECD publicat recent. Raportul de 450 de pagini arată că imigraţia în anumite ţări s-a înjumătăţit din 2009 încoace, scăzând cu 46% în Cehia, 42% în Irlanda. Scăderi mai mici s-au observat în Italia, Germania şi Franţa. Şi imigraţia între statele membre UE a scăzut cu 22%. Aceleaşi tendinţa s-au observat şi în Australia, Japonia şi Coreea de Sud. Marea Britanie este o excepţie în acest curent, imigraţia crescând în ţară cu 145 în 2009, cel mai multe dintre statele OECD. „Având în vedere severitatea crizei, imigraţia a scăzut mai puţin decât era de aşteptat”, arată raportul, care adaugă că imigraţia va creşte din nou odată cu creşterea economică. Un număr de 1,4 milioane de imigranţi, 43%, au venit din statele membre, iar 1,8 milioane din afara UE, 57%.

Cele două partide importante din opoziţia bulgară a depus o moţiune de neîncredere în guvernul minoritar, de centru-dreapta, arătând că premierul este vinovat de eşecul privind intrarea în zona Schengen şi pentru eşecul privind implementarea legislaţiei în domeniu. Partidul Socialist şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi a depus moţiunea cintra guvernului condus de prim-ministrul Boiko Borisov. Toate forţele de opoziţie din Parlament au arătat că vor susţine această moţiune, iar votul va avea loc săptămâna viitoare. Guvernul a eşuat în implementarea reformelor din domeniul securităţii interne, şi nu a îndeplinit standardele necesare pentru integrarea în spaţiul Schengen, referitoare la abuzurile poliţiei şi violarea drepturilor omului. Borisov a anunţat că accesul în spaţiul Schengen este prioritatea sa numărul unu, dar Bulgaria şi România nu a fost primite în iunie 2011, cum era programat iniţial. Problema va fi discutată, din nou, în septembrie.

Vineri, 15 iulie

Opt din cele 90 de bănci europene supuse testelor de stres ale unei posibile crize financiare au căzut testul. Autoritatea Europeană a Băncilor (AEB), care a coordonat acest test, a anunţat că alte 16 bănci se află foarte aproape de zona periculoasă. Agenţia a făcut apel la legiuitorii de pe pieţele financiare naţionale să se asigure că lipsa capitalului suficient va fi rezolvată rapid. Cinci bănci spaniole au picat testul, una din Austria şi două din Grecia. O bancă germană, Helaba, s-a retras din testul de stres, devenind, astfel, a noua instituţie bancară care nu a trecut proba. În Austria, Volksbank a picat testul, iar în Grecia două bănci controlate de stat, ATEbank şi EFG Eurobank au fost considerate nepregătite să facă faţă unei posibile noi crize financiare. Băncile din Spania sunt: Catalunya Caixa, Pastor, Unnim, Caja3 şi CAM, şi alte şapte s-au situat la limita testelor. Guvernatorul Băncii Centrale Spaniole spune însă că nu este nevoie de o creştere de capital în sectorul bancar, având în vedere că acest trece deja printr-un proces de restructurare. Două bănci din Portugalia, Banco Comercial Portugues şi Espirito Santo Financial au anunţat imediat că-şi vor întări finanţarea, pe o perioadă de trei luni.

Scandalul media legat de tabloidele care au interceptat telefoane, în Marea Britanie, este departe de a se fi încheiat. Vineri, doi directori executivi importanţi din imperiul media a lui Rupert Murdoch au anunţat că demisionează din funcţie, iar şeful lor a început o campanie de relaţii publice, având în vedere că şi-a cerut scuze victimelor din scandalul telefoanelor. Rebekah Brooks, care lucra pentru compania News International de 22 de ani, şi Les Hinton, directorul executiv al Dow Jones, editorul publicaţiei The Wall Street Journal au anunţat că se retrag din funcţii. Hinton i-a scris o scrisoare lui Murdoch, în care îi spune că durerea provocată de ascultarea telefoanelor unor oameni nevinovaţi este inimaginabilă. „Că nu am ştiu ce se petrecea în redacţia News of the World, în timpul în care am fost director executiv al News International, nu are nicio relevanţă, de aceea îmi prezint demisia şi le cer iertare celor pe care acţiunile ziarului i-au rănit”, a spus Hinton. Şi Murdoch declară că este inocent, şi nu ştia nimic despre practicile „jurnalistice” ale tabloidului britanic şi şi-a cerut scuze, vineri, familiei fetei răpite şi ulterior ucise, Milly Dowler, căreia i-au fost înregistrate mesajele de pe căsuţa vocală a telefonului.