Investiția publică în educație a înregistrat o creștere medie în UE de 1,1% în 2014, potrivit Monitorului european al educației și formării 2016, lansat luni de Comisia Europeană. România se numără printre cele șase state unde alocările au urcat semnificativ, cu peste 5 % (celelalte țări sunt Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta și Slovacia).
Chiar și așa, bugetul total distribuit educației a rămas cel mai scăzut din Europa – de numai 3 % din PIB, în 2014, mult sub media europeană de 4,9 %. Ulterior, investițiile au urcat la 3,7 % în 2015, respectiv 3,6 % din PIB în 2016, procente inferioare nivelului de 6 % din PIB stabilit de Legea Învățământului 1/2011, constată Raportul.
În paralel cu aceste creșteri de finanțare, populație școlară s-a redus și în 2014, iar în 2015-2016, numărul
total de elevi și studenți a scăzut cu 2,4 % față de anul școlar precedent, la 3,64 milioane.
Cu toate că alocările s-au majorat, iar numărul de elevi (în special de liceu) a coborât, indicatori calitativi importanți pentru măsurarea calității învățământului și-au continuat trendul descendent.
Procentul tinerilor cu nivel scăzut de cunoștințe
Cel mai important indicator pentru sărăcia educației este rata tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe de bază.
Măsurătorile realizate de instituțiile UE și OECD arată că România înregistrează rezultate dezastruoase la acest capitol.
Tot mai mulți tineri părăsesc școala înainte de termen
Marea majoritate a statelor membre și-au îmbunătățit rata de părăsire timpurie a școlii, însă România a reușit să se îndepărteze iar de ținta fixată în Strategia socială 2020 – rata a urcat de la 15,3% în 2008, până la 19,1 % în 2015. Rata națională fixată pentru 2020 este de numai 11,3%, iar media europeană era în 2015 de 11%.
Trebuie precizat că procentul din România este mai mare (ce-i drept, cu numai 0,1 puncte procentuale), celei înregistrate în rândul tinerilor imigranți din statele dezvoltate ale UE (19%).
Cum arată mediile europene:
În comparație cu 2014, rata abandonului școlar timpuriu a crescut în patru regiuni;
- Regiunea Centrală (de la 17,9 % la 24,2 %)
- Regiunea Nord-Est (de la 21,7 % la 25,3 %)
- Regiunea Sud- Vest (de la 15,9 % la 16,2 %)
- Regiunea București-Ilfov (de la 9 % la 10,8 %)
România și celelalte țări ale Europei – abandon mare, rezultate modeste:
Inechități
Romii sunt cei expuși în mod special expuși sărăciei educaționale, puțini dintre copii acestei minorități au acces la educație de calitate.
Se estimează că în jur de 27 % din copiii romi primesc educație în școli segregate de facto, potrivit Raportului.
De asemenea, se mențin decalajele uriașe dintre rural și urban:
- În anul școlar 2014-2015, 81,8 % din copiii din mediul rural în vârstă de 3- 5/6 ani erau înscriși în învățământul preșcolar în comparație cu 97,7 % în mediul urban.
- Rata brută de înscriere în învățământul primar și gimnazial a fost de 80,4 % (100,4 % în mediul urban) (Ministerul Educației 2015).
- În 2015, rata de părăsire școlară timpurie a fost de 27,8 % în mediul rural față de 19,3 % în orașele și zonele suburbane și 5,9 % în orașe mari.
- Ratele de abandon școlar în învățământul primar și gimnazial sunt semnificativ mai mari pentru copiii din
mediul rural, ceea ce conduce la o participare scăzută la învățământul liceal și, prin urmare, la rate mai mici de participare la învățământul terțiar. - Calitatea educației în mediul rural este subminată de dificultatea de a atrage cadre didactice de înaltă calificare, de o infrastructură școlară neadecvată și de situații familiale dificile.
- În mediul rural există mai puține cadre didactice calificate angajate cu normă întreagă decât în mediul urban, astfel încât școlile au fost nevoite să angajeze un număr mare de cadre didactice slab calificate, cu fracțiune de normă, care fac naveta (Banca Mondială 2014).
