Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Monitorul European al Educației 2016: Abandonul școlar crește spre dublul țintei fixate de România pentru 2020

de Mariana Bechir 13.11.2016

monitorul-educatiei-2016Investiția publică în educație a înregistrat o creștere medie în UE de 1,1% în 2014, potrivit Monitorului european al educației și formării 2016, lansat luni de Comisia Europeană. România se numără printre cele șase state unde alocările au urcat semnificativ, cu peste 5 % (celelalte țări sunt Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta și Slovacia).

Chiar și așa, bugetul total distribuit educației a rămas cel mai scăzut din Europa – de numai 3 % din PIB, în 2014, mult sub media europeană de 4,9 %. Ulterior, investițiile au urcat la 3,7 % în 2015, respectiv 3,6 % din PIB în 2016, procente inferioare nivelului de 6 % din PIB stabilit de Legea Învățământului 1/2011, constată Raportul.

În paralel cu aceste creșteri de finanțare, populație școlară s-a redus și în 2014, iar în 2015-2016, numărul
total de elevi și studenți a scăzut cu 2,4 % față de anul școlar precedent, la 3,64 milioane.

Cu toate că alocările s-au majorat, iar numărul de elevi (în special de liceu) a coborât, indicatori calitativi importanți pentru măsurarea calității învățământului și-au continuat trendul descendent.

monitorul-educatiei-romania-2016

Sursa: Monitorul educației și formării 2016

Procentul tinerilor cu nivel scăzut de cunoștințe

rata-scolari-nive-scazut-cunostinteCel mai important indicator pentru sărăcia educației este rata tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe de bază.

Măsurătorile realizate de instituțiile UE și OECD arată că România înregistrează rezultate dezastruoase la acest capitol.

Tot mai mulți tineri părăsesc școala înainte de termen

Marea majoritate a statelor membre și-au îmbunătățit rata de părăsire timpurie a școlii, însă România a reușit să se îndepărteze iar de ținta fixată în Strategia socială 2020 – rata a urcat de la 15,3% în 2008, până la 19,1 % în 2015. Rata națională fixată pentru 2020 este de numai 11,3%, iar media europeană era în 2015 de 11%.

rata-parasirii-timpurii-a-scolii

Rata părăsirii timpurii a școlii. Sursa: Eurostat

Trebuie precizat că procentul din România este mai mare (ce-i drept, cu numai 0,1 puncte procentuale), celei înregistrate în rândul tinerilor imigranți din statele dezvoltate ale UE (19%).

Cum arată mediile europene:

early-leavers-2015-school-eurostat

În comparație cu 2014, rata abandonului școlar timpuriu a crescut în patru regiuni;

  • Regiunea Centrală (de la 17,9 % la 24,2 %)
  • Regiunea Nord-Est (de la 21,7 % la 25,3 %)
  • Regiunea Sud- Vest (de la 15,9 % la 16,2 %)
  • Regiunea București-Ilfov (de la 9 % la 10,8 %)

România și celelalte țări ale Europei – abandon mare, rezultate modeste:

monitorul-educatiei-indicatori-principali

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

Inechități

Romii sunt cei expuși în mod special expuși sărăciei educaționale, puțini dintre copii acestei minorități au acces la educație de calitate.

Se estimează că în jur de 27 % din copiii romi primesc educație în școli segregate de facto, potrivit Raportului.

De asemenea, se mențin decalajele uriașe dintre rural și urban:

  • În anul școlar 2014-2015, 81,8 % din copiii din mediul rural în vârstă de 3- 5/6 ani erau înscriși în învățământul preșcolar în comparație cu 97,7 % în mediul urban.
  • Rata brută de înscriere în învățământul primar și gimnazial a fost de 80,4 % (100,4 % în mediul urban) (Ministerul Educației 2015).
  • În 2015, rata de părăsire școlară timpurie a fost de 27,8 % în mediul rural față de 19,3 % în orașele și zonele suburbane și 5,9 % în orașe mari.
  • Ratele de abandon școlar în învățământul primar și gimnazial sunt semnificativ mai mari pentru copiii din
    mediul rural, ceea ce conduce la o participare scăzută la învățământul liceal și, prin urmare, la rate mai mici de participare la învățământul terțiar.
  • Calitatea educației în mediul rural este subminată de dificultatea de a atrage cadre didactice de înaltă calificare, de o infrastructură școlară neadecvată și de situații familiale dificile.
  • În mediul rural există mai puține cadre didactice calificate angajate cu normă întreagă decât în mediul urban, astfel încât școlile au fost nevoite să angajeze un număr mare de cadre didactice slab calificate, cu fracțiune de normă, care fac naveta (Banca Mondială 2014).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.11.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

România – singura țară europeană în care bărbații muncesc part-time mai mult decât femeile

Marin Pana

România figurează pe locul șase în UE, în topul țărilor unde este mai dificil de găsit o slujbă cu normă întreagă, cu o proporție de… Mai mult

Europa

Italia: Venitul de cetățenie, ”vârful de lance” al programului economic al Mișcării 5 Stele, impact nesemnificativ asupra creșterii economice

Alexandra Pele

Venitul de cetățenie, o formă de ajutor social destinată persoanelor cu salarii mici sau șomerilor în căutare de muncă, va avea o contribuție extrem de… Mai mult

Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult