Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult›
13.01.2021
Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult›
13.01.2021
Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult›
13.01.2021
Monedele din regiune câştigă putere faţă de euro. Leul este excepţia
de Adrian N Ionescu , 16.4.2018
Monedele ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) au câştigat teren faţă de euro, săptămâna trecută, cu excepţia leului.
„Nu este de aşteptat ca leul să urmeze tendinţa de apreciere a celorlalte monede din ECE, în ciuda aşteptărilor privind eventualele majorări ale ratei dobânzii (de politică monetară)”, spune o notă a Erste Group Research, emisă luni (EGR).
Banca Naţională a României (BNR) ar fi mai degrabă tentată să lase leul să se deprecieze: „este improbabil ca banca centrală să-şi dorească o monedă mult mai puternică, care ar exacerba probelemele deja existente ale contului curent”, potrivit raportului citat.
Zlotul polonez s-a întărit cel mai mult cu toate că o creştere a dobânzii de referinţă „devine tot mai improbabilă mai devreme de 2020”, în condiţiile stabilităţii ritmului inflaţiei.
Cât priveşte Ungaria, dincolo de implicaţiile politice pan-europene, pieţelor financiare par să se lase convinse de promisiunile de stabilitate fiscală ale „vechiului nou guvern rezultat în urma alegerilor, care par credibile din perspectiva performanţelor anului trecut”, spune EGR.
Dimpotrivă, România s-a remarcat instabilitatea şi bâlbâielile fiscale din România, cu un cod fiscal modificat de mai multe ori în câteva săptămâni de la aprobare.
Cehia, Ungaria și Croația sunt creditate cu excedente de cont curent (+0,9%, +2,4% și +2,6% din PIB), pe 2018, deficitul Poloniei ar putea fi de numai 0,3%.
România cu cea mai mare rată din regiune a deficitului de cont curent în 2018, după cel al Serbiei (- 4,1% din PIB, față de -5,3% în Serbia).
Un început de săptămână nervos
Analiştii de la EGR nu au luat în seamă relativa stabilitate a leului de săptămâna trecută, de după sărbătorile pascale. Leul a fost și el sub o anumită presiune de apreciere, mai ale marți 10 aprilie, când pe piața interbancară s-a coborât până la 4,6566 lei / euro, iar media BNR la 4,6605 lei / euro.
Și luni 16 februarie, piața valutară cota euro în depreciere până la 4,6501, ca urmare a sterilizării unui excedent de lei din piață. BNR a atras depozite de 18,6 miliarde de lei de la bănci, în prima operațiune de acest tip după 2011.
Aparent paradoxal, faptul ar putea fi și tocmai expresia puseului speculativ care contează pe inapetența BNR pentru un leu prea puternic.
EGR vede leul în depreciere progresivă până la 4,73 lei / euro până sfârșitul anului, iar analiştii Băncii Transilvania estimează un curs mediu de 4,69 lei / euro în acest an.
În acelaşi timp, coroana cehă şi zlotul polonez s-ar putea aprecia în 2018, forintul maghiar ar putea rămâne la valoarea actuală.