Portugalia a preluat de la Germania, la 1 ianuarie 2021, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni, având ca principale obiective:
- promovarea recuperării post-COVID-19 pe baza acțiunilor climatice și de tranziție digitală
- implementarea Pilonului social european
- încheierea demersurilor care să permită punerea în aplicare a Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare.
Preşedinţia germană lasă moştenire un acord pentru planul de recuperare şi buget comunitar pentru perioada 2021-2027, însă sarcina este departe de a fi finalizată. Mai trebuie puse la punct instrumentele care să permită ca fondurile să înceapă să ajungă la statele membre, demers care îi va reveni premierului Antonio Costa.
(Citiți și: ”Bilanțul președinției germane a UE. Portugalia preia ștafeta”)
Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul “Momentul faptelor: o recuperare corectă, verde şi digitală”.
Promovarea deschiderii Europei către lume şi a leadership-ului său “în consolidarea unui sistem de comerţ internaţional deschis şi bazat pe reguli” reprezintă o altă prioritate inclusă de Portugalia în agenda preşedinţiei sale, iar acest lucru nu reprezintă o noutate.
Pe parcursul acestui semestru, Portugalia doreşte să dea un impus special relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, într-un moment în care există deja discuţii pentru un viitor acord comercial.
Portugalia va pune în centrul preşedinţiei sale modelul social european, dând totodată un imbold agendei sociale în cadrul unui summit care va avea loc în oraşul Porto în luna mai 2021.
În cadrul summitului se va discuta despre stadiul implementării Pilonului european al drepturilor sociale, lansat în 2017. Astfel, preşedinţia va urmări consolidarea rezistenţei Europei şi a încrederii oamenilor în modelul social european prin promovarea unei Uniuni bazate pe valorile comune ale solidarităţii, convergenţei şi coeziunii, conform site-ului preşedinţiei portugheze.
Președinția portugheză se mai angajează să susțină crearea unei Uniuni a Sănătății, prin intermediul căreia să crească capacitatea de răspuns la crize de sănătate și să sprijine producția de vaccinuri. O țintă specifică este cea de a asigura simultaneitatea campaniilor naționale de vaccinare anti-Covid și faptul că accesul la vaccin este egal și gratuit.
Agenda socială va fi în fruntea priorităţilor, ca pilon principal al răspunsului european la COVID-19. Alte teme aflate în atenţia preşedinţiei portugheze sunt egalitatea de gen, lupta împotriva discriminării, sărăcia şi excluziunea socială, protecţia grupurilor vulnerabile, cooperarea consolidată în domeniul sănătăţii, distribuirea vaccinurilor, relaţia UE cu Regatul Unit post-Brexit, relaţia cu Africa.
Un sistem de conducere rotativă introdus în 2009
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni. Sistemul de conducere rotativă a fost introdus în 2009 de Tratatul de la Lisabona încheiat în decembrie 2007.
Un trio stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni.
Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.
În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe) şi organizează reuniuni informale, la Bruxelles sau în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.
Preşedinţia UE are rolul de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin intermediul aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi reuniuni ale Comitetului de conciliere.
Urmărește-ne pe Google News
