Bilanțul președinției germane a UE. Portugalia preia ștafeta - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

Bilanțul președinției germane a UE. Portugalia preia ștafeta

28 decembrie, 2020

Michael Clauss, ambasadorul Germaniei la UE

Eficiența germană și-a spus cuvântul în dosare grele ale președinției rotative a Consiliului UE: fondurile de relansare și ambițiile climatice. Există însă și dosare a căror rezolvare trece în sarcina Portugaliei, care preia din ianuarie, pentru următoarele șase luni, președinția Consiliului UE. O analiză Deutche Welle a modului în care Germania s-a achitat de sarcini.

”Mi-am luat o piatră de pe inimă”, a declarat vinerea trecută Angela Merkel, vizibil obosită, după o noapte de negocieri în cadrul reuniunii finale a președinției germane a Consiliului UE. Șefa executivului federal a reacționat cu ușurare la faptul că discuțiile privind bugetul european, fondurile de relansare, ori mecanismul de verificare a statului de drept în statele membre, au ajuns la un numitor comun, după mai multe săptămâni de disensiuni ce păreau insurmontabile.

Angela Merkel s-a folosit de întreaga sa greutate politică, de experiența celei mai longevive șefe de guvern, precum și de însemnătatea economică a Germaniei pentru a determina Polonia și Ungaria să renunțe la veto-ul lor împotriva bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.100 miliarde de euro, precum şi faţă de Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 750 miliarde de euro, exprimat din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţiona accesul la fonduri de respectarea statului de drept.


Trecerea celui mai mare buget din istoria UE, cu un fond de relansare complet nou – în total 1.800 de miliarde de euro – reprezintă o reușită magistrală a președinției germane a UE.

Dacă șefa guvernului german nu ar fi reușit să facă acest lucru, ”UE ar fi fost în criză gravă”, crede Daniela Schwarzer de la Societatea Germană pentru Politică Externă (DGAP). ”Înfăptuirea fondurilor de relansare a fost importantă. Faptul că se alocă fonduri nerambursabile statelor membre relevă profunzimea crizei actuale”, a mai spus Schwarzer în cadrul unei conferințe online.

Pachet financiar de dimensiune istorică

Încă din iulie, în debutul președinției germane a Consiliului UE, după patru zile și nopți de summit maraton, cei 27 de președinți și premieri europeni au convenit asupra pachetului financiar. Reuniunea a fost nu o dată aproape de eșec, povestește ambasadorul german la UE, Michael Clauss.

În final, cancelarul german și președintele Consiliului UE, Charles Michel, au reușit să aducă toate interesele la un numitor comun. Câteva luni mai târziu, Polonia și Ungaria și-au exprimat veto-ul din nou, nefiind de acord cu regulamentele privind statul de drept.


Ambele state au fost mult timp criticate de Comisie și de Curtea Europeană de Justiție pentru subminarea statului de drept. Polonia și Ungaria au cedat abia după ce celelalte 25 de țări din UE au convenit asupra restricționării ușoare a mecanismului de verificare a statului de drept.

Acest tip de abordare spune multe despre situația în care se găsește UE, crede Daniela Schwarzer de la Societatea Germană pentru Politică Externă. ”Instituțiile UE au fost instrumentalizate de două state în scopuri politice interne”. Desigur, a existat o presiune enormă pentru a stabili bugetul atât de necesar, dar pe termen mediu s-ar putea ca mecanismul statului de drept să nu funcționeze și să facă mai mult rău decât bine, avertizează Daniela Schwarzer.

O premieră: datorii comune

Pentru prima dată, țările UE își asumă sute de miliarde de euro datorii comune pentru a amortiza consecințele pandemiei. Va aduce acest moment de cotitură țările UE mai aproape?

”Istoria ne va arăta dacă așa stau lucrurile”, a declarat ambasadorul german la UE, Michael Clauss. ”Am îndoielile mele, dar se poate spune că UE a început să crească, ridicându-se la înălțimea provocărilor”.

Ministrul german de externe Heiko Maas a catalogat președinția Consiliului drept ”corona-președinție”, pandemia dictând prioritățile și, mai presus de toate, anulând multe proiecte de politică externă. ”Am avut doar 30 la sută din capacitatea noastră normală de întâlnire”, se plânge ambasadorul Clauss.

Compromis climatic reușit

Un succes de ultim moment pentru președinția germană este și înțelegerea pe tema țelului climatic european. Până în 2030, emisiile nocive trebuie reduse cu 55 la sută – nu cu 40 la sută, ca până acum. Polonia și alte țări dependente de sursele de energie fosilă au acceptat această înțelegere sub promisiunea obținerii de subvenții pentru tranziția energetică.

În opinia lui Janis Emmanouilidis de la grupul de reflecție ”European Policy Centre”, faptul că în anul pandemic 2020 președinția UE a fost deținută de Germania este ”o întâmplare istorică norocoasă”. Țările mici ale UE nu ar fi putut realiza aproape deloc aceste compromisuri, crede acest vechi observator al vieții comunitare.

Restanțele președinției germane

Cancelara germană Angela Merkel a consemnat și multe nerealizări, arătând că țara sa își propusese ”mai mult”. Relațiile cu Turcia ar fi putut fi ameliorate, de pildă. Începerea negocierilor de aderare la UE a Macedoniei de Nord și Albaniei a eșuat din cauza veto-ului Bulgariei. Summit-urile UE-China și UE-Uniunea Africană au fost anulate.

O conferință ”privind viitorul UE”, menită să promoveze reformele comunitare, nu a mai putut avea loc. Dosare fierbinți ca migrația și azilul au fost pasate următoarei președinții – cea portugheză – după ce au fost blocate tot de către Ungaria și Polonia.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Lista nereușitelor poate continua, însă ea nu poate fi pusă în seama Germaniei sau altei țări, crede ambasadorul german la UE.

”Este vorba pur și simplu de structura complexă a blocului comunitar și de modul diametral opus de raportare la anumite lucruri al statelor membre”, crede Michael Clauss. Acesta a dat exemplul tentativelor de uniformizare a regulilor privind perioada de carantină. În unele state aceasta durează 14 zile, în altele 7 sau doar 5 zile, iar în Suedia nu există deloc carantină. De aceea nu s-a putut ajunge la un acord, spune diplomatul german.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr