fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Moment de răscruce: Ultimii în UE la angajaţi bugetari, dar lângă Germania ca industrie în VAB. Încotro o luăm?

de Marin Pana 30.10.2017

România figurează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea bugetarilor în forța de muncă totală, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2016. Asta deşi am înregistrat cea mai mare creștere a procentajului lucrătorilor din sectorul public faţă de anul 1995, de la ceva mai mult de 6%, până la 14% anul trecut. Dar asta în raport cu o medie a UE 28 de aproape 24%.

În context, decizia de îngheţare a angajărilor în sectorul public, cu excepţia unor cazuri foarte bine fundamentate, apare ca paradoxală. Mai ales că nu excelăm la numărul de personal medical sau de cadre didactice în raport cu mărimea populaţiei. Majorarea semnificativă a salariilor din sectorul public ar fi utilă, pe de o parte, dar afectează, pe de altă parte, posibilitatea de a face noi angajări.

Grafic – Pondere bugetari UE :

Adevărul este că problema principală nu e că sunt prea mulţi bugetari ci că avem prea puţini salariaţi ( mai precis, plătitori de taxe şi impozite), o productivitate relativ scăzută a celor implicaţi în procesele directe de producţie, plus o remunerare a lor sub media pe economie, fapt atipic pentru Occident.

De reținut efectul penalizator pe total economie a unei productivități relative în prezent în agricultură de numai 40% față de cea din 1995. Simplificat, cei aproximativ 40% din populația ocupată de atunci produceau aproape 20 % din valoarea adăugată brută inclusă în PIB. Acum, cei 25% rămași mai contribuie cu mai puţin de 5% din VAB.

De unde se poate argumenta că a avut loc o creştere de productivitate cu mult mai accentuată în industrie ( cea care dă tonul în întreaga economie) decât în agricultură, urmare a investiţiilor masive în retehnologizare, dar şi că agricultura nu mai poate fi lăsată în afara unor programe intensive de creştere a randamentelor şi de trecere la forme de industrializare locală a producţiei.

Prin contrast, sectorul industrial ( fosta grămadă de fiare vechi blamată pe la începutul anilor `90) ne-a asigurat ( în baza unei tradiţii formate cu mari sacrificii la acel moment, în care am trecut peste opoziţia Moscovei) o poziţionare onorabilă în UE ca şi contribuţie la formarea valorii adăugate brute în economie.

Respectiv, în urma unor state precum cele din Europa Centrală, transformate acum în „atelier al Occidentului” ( Cehia, Slovenia, Slovacia, Ungaria sau Polonia) dar imediat după Germania ( statul occidental care dă tonul în materie de model de dezvoltare la nivelul UE, şi înaintea Bulgariei sau Lituaniei.

Grafic – Ponderea industriei în VAB state UE:

Practic avem o Românie puternic divizată între o industrie mai dezvoltată și mai performantă decât credem noi (nu că nu ar fi loc destul de mai bine) și un sector agricol mai aproape de secolul XIX decât de secolul XXI. Care dă în virtutea mediei rezultate din această dispunere servicii sociale de egală slabă calitate, mai ales pentru cei care desfăşoară o activitate de mare productivitate.

Interesant ar fi să vedem şi cu ce pondere a forţei de muncă pe sector din totalul economiei se obţin aceste rezultate (vom face abstracţie de Irlanda, unde raportarea Eurostat suferă de vicii puternice de raportare a unei producţii mari obţinute în alte state membre la o populaţie şi, implicit, forţă de muncă, reduse), faţă de o medie a UE 28 de 15,3%.

În context, trebuie subliniată importanţa acestui sector economic dezvoltat strategic în vremea economiei planificate, când s-a format şi o forţă de muncă specializată. Rezultatele comunicate de INS arată că aproape 26% din VAB ( cam 175 miliarde lei din 683 miliarde lei în 2016) se obțin cu 21,7% din forța de muncă, cea din industrie.

Ceea ce înseamnă că acest sector-cheie trage prin productivitate și bază mare valoric toată economia după el. Dar şi faptul că, dacă ne uităm nu doar la Germania ci şi la vecinele Ungaria şi Bulgaria, ar mai fi loc de creştere a ponderii în VAB pe actuala structură a economiei. Mai ales câtă vreme productivitatea în sectorul agricol, unde sunt implicaţi şi mai mulţi oameni, este scăzută.

Spinoasa problemă a salariilor românești din industrie: mai mici decât în sectorul bugetar

De observat că TOATE colegele foste socialiste intrate acum în UE au venituri bugetare cu mult mai mari decât noi ca pondere în PIB, au salariile din industrie peste media pe economie și ocupă în sectorul public mai mulți oameni decât avem noi. Oameni pe care îi susținem în cea mai mare măsură, direct sau indirect, prin activitatea depusă în sectorul industrial.

În fine, dar nu în ultimul rând, ar trebui să luăm aminte la un anumit mod de a privi formarea de valoare adăugată brută, mai profitabilă în comerţ şi servicii dar mult mai solidă în industrie. Aici avem de-a face cu abordări net diferite. Deşi banii sunt fungibili, recte se adaugă la aceeaşi cantitate la formarea PIB, nu prea e totuna la nivel calitativ, pentru stabilitatea şi forţa economiei, care se traduc apoi în servicii publice şi nivelul de trai indus de calitatea serviciilor sociale.

(Citiți și: ”Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie”)

Adică avem în UE germanii ( care dau tonul pentru ţările foste socialiste din jur) şi ţările nordice, care preferă să vină cu valoare adăugată relativ ridicată la produse industriale şi nu prea se înghesuie să plătească mult în comerţ şi servicii, versus latini (francezi sau spanioli sau italieni, care au tendinţa de a adauga ceva mai puţină valoare la concret şi ceva mai multă la servicii şi în comerţ.

Un fel de cât mai multă pâine versus cât mai mult circ, fenomen foarte bine descris de preţurile de transfer din fotbal. Unde cele mai mari sume se vehiculează în Spania şi Italia dar, de departe rezultatul concretizat în raportul calitate/preţ este mai ridicat în Germania.

Acum, depinde de noi cât vrem să ne creştem calitatea serviciilor oferite de stat pe baza unei economii cu forţă industrială reală şi către ce sistem de joc vrem să ne îndreptăm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.10.2017

3 comentarii

  1. 4runner
    31.10.2017, 9:34 am

    Nu scriu comentarii niciodata, dar se pare ca o interventie e necesara dupa nenumaratele erori comise de dvs.
    In propozitia “De reținut efectul penalizator pe total economie a unei productivități relative în prezent în agricultură de numai 40% față de cea din 1995. Simplificat, cei aproximativ 40% din populația ocupată de atunci produceau aproape 20 % din valoarea adăugată brută inclusă în PIB. Acum, cei 25% rămași mai contribuie cu mai puţin de 5% din VAB”, tot ce putem retine este ca dvs nu va pricepeti prea bine la aritmetica, mai exact intuitiile dvs cu privire la cifre, date, procente nu sunt intotdeauna corecte. Am remarcat asta de multe ori in articolele scrise de dvs.
    In paragraful amintit, pentru ca concluzia dvs sa fie valida PIBul din 1995 trebuie sa fie acelasi cu cel din 2005, ceea e fals. Concluzia corecta e de fapt opusul a ceea ce sustineti, anume productivitatea in sectorul primar a crescut, nu a scazut.
    Mai mult, daca e sa intram in detalii, pretul produselor agro alimentare a scazut considerabil in ultimii 20 de ani si asta reprezinta motivul numarul 1 care franeaza cresterea teoretica a productivitatii factorilor de productie in sectorul primar.

  2. DS
    31.10.2017, 3:01 pm

    14% ?
    Nr. total al angajatilor este in jur de 4,6 milioane. Dintre acestia lucreaza in sistemul public 1,2 milioane (http://www.mfinante.gov.ro/salariati.html?pagina=domenii).
    Dintre ei, in jur de 850 mii lucreaza in institutii finantate integral din bugetul central sau cele locale.
    Restul de 350 mii lucreaza in institutii finantate doar partial din venituri proprii, care de fapt sunt taxele platite de contribuabili (diverse tipuri de asigurari de stat). Deci nici acestia nu aduc nici un fel de valoare adaugata taxabila.
    Deci de unde 14% ?
    3,4 milioane angajati productivi sustin 1,2 milioane bugetari si 5,5 milioane pensionari. Chiar vrem mai multi bugetari?

    • Eu
      2.11.2017, 4:17 am

      Statistica respectiva e irelevanta pentru Romania pt ca se raporteaza la forta de munca, nu la populatia efectiv ocupata, in Romania avand un ecart record in Europa intre cele doua. Procentele sunt calculate incluzand si pe cei 4-5 milioane din forta de munca care sunt de fapt in strainatate, 1-2 milioane care lucreaza la negru si inca vreo 1-2 milioane care stau acasa pe ajutoare. Stiti cum e, sunt minciuni, minciuni sfruntate si statistici. Daca ii incluzi si pe acestia procentul bugetarilor apare mic. Daca te raportezi doar la populatia efectiv ocupata in Romania atunci procentul bugetarilor e pe primele locuri in Europa.

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult