Negocierile politice asupra Codului Fiscal, derulate în absenţa oricărui specialist sau a ministrului Finanţelor, s-au terminat cu două modificări faţă de ce se hotărâse în urmă cu o săptămână în cadrul așa numitelor negocieri tehnice. Noile modificări vor conduce, după cu explica joi Liviu Dragnea, la diminuarea deficitului estimat pentru 2016 până la „1,7 şi ceva” la sută din PIB.
În plan economic, rezultatul discuţiilor purtate în biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, de către liderii partidelor parlamentare pare să fie considerat acceptabil de către BNR, chiar dacă cifrele seci şi perspectiva intrării în logica electorală nu sunt de natură să domolească toate temerile legate de evoluţia indicatorilor macroeconomici.
În plan politic, aceste negocieri desfiinţează teoria intens vehiculată în ultima perioadă potrivit căreia Liviu Dragnea şi PNL, cu participarea UNPR, vor folosi Codul Fiscal pentru debarcarea lui Victor Ponta din fruntea guvernului de la Bucureşti.
Ce au decis partidele
În rezumat, din declaraţiile participanţilor la negocieri:
- TVA scade la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017
- Acciza suplimentară la carburanţi este păstrată şi în 2016, urmând să fie eliminată din 1 ianuarie 2017
- Taxa pe construcţii speciale, va fi păstrată şi în 2016, dar nu va fi aplicată în Agricultură, urmând să fie eliminată complet din 2017
- Restul măsurilor cuprinse în noul Cod Fiscal, așa cum a fost aprobat de Parlament, rămân neschimbate
Modificările din proiectul de lege privind Codul Fiscal vor fi operate în sesiune ordinară, probabil în prima săptămână din luna septembrie.
Poziţia BNR a fost exprimată de purtătorul de cuvânt, Dan Suciu, la Realitatea TV: „Remarcăm faptul că în discuţiile avute de liderii politici s-a dorit să se ţină cont de nivelul deficitului, ceea ce din punct de vedere al îndatorării este important pentru noi. Apreciem şi dorinţa de a gradualiza aceste măsuri care, potrivit propriilor calcule şi cu condiţia de a nu apărea noi majorări salariale, pot ţine deficitul la mai puţin de 2%”.
Semnificaţii economice ale deciziei politice
Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, scăderea TVA la 20% produce un deficit de încasări bugetare de 7,1 miliarde lei.
De reţinut: Potrivit estimărilor guvernamentale anunţate la data aprobării în Guvern a Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, măsurile de relaxare fiscală erau calculate cu un impact bugetar brut de 18,2 miliarde de lei în anul 2016. Guvernul luase în calcul, însă, eficientizarea activității ANAF și creșterea economică prevăzută după intrarea în vigoare a prevederilor noului Cod Fiscal, astfel încât aceste două acțiuni să acopere parțial deficitul de încasări bugetare, până la un impact net de -8,33 miliarde lei în 2016.
Acest deficit va fi parţial compensat în 2016 prin menţinerea accizei suplimentare la carburant, care aduce statului încasări anuale de 2,6 miliarde lei, şi prin menţinerea parţială a taxei pe stâlp.
În condiţiile în care această taxă a fost bugetată ca încasări în 2015 la 1,5 miliarde şi în condiţiile excepţiei acordate domeniului agriculturii nu este foarte clar cât va aduna statul din această taxă anul viitor.
Probabil este corect să afirmăm că aceste două modificări vor compensa jumătate din impactul scăderii TVA la 20%.
Problema e că Ministerul de Finanţe, pe de o parte, și Consiliul Fiscal și BNR, pe de altă parte, au vehiculat cifre diferite în estimările iniţiale asupra deficitului pe care economia românească ar urma să îl înregistreze în 2016:
- Ministrul Finanţelor a vorbit la primul vot din Parlament asupra Codului Fiscal despre o decizie politică asumată de depăşire a ţintei de deficit până la nivelul de 2,8-2,9%
- În estimările sale, Consiliul Fiscal a atras atenţia că estimările Finanţelor sunt optimiste şi a avansat procentul minim de 3,5% din PIB pentru deficit
- În dezbaterile organizate de BNR pe tema prevederilor din Codul Fiscal, oficialii băncii centrale au avertizat: „chiar ne permitem dublarea deficitului?” (Daniel Dăianu). Valoarea aproximativă a deficitului în condiţiile implementării tuturor măsurilor de relaxare fiscală a fost avansată mai clar de Valentin Lazea, economistul-șef al BNR: „va fi minim 3% din PIB”.
În condiţiile în care singurul punct comun al specialiştilor a fost ideea depăşirii clare a deficitului asumat de România prin Pactul de Stabilitate, de 1,2% din PIB, cifrele vehiculate joi de politicieni (1,7% din PIB) trebuie privite cu rezerve.
Mai ales că acestea fac referire strict la impactul produs de noul Cod Fiscal, nu şi de măririle de salarii recent adoptate sau de cele viitoare, nici de artificiul creditului angajament din ultima rectificare bugetară.
De partea cealaltă a „baricadei”, principala măsură de relaxare fiscală – scăderea generală a TVA – va bucura în primul rând marii retaileri, care vor trece în beneficiu propriu o parte a scăderii TVA prin majorarea preţurilor de bază, aşa cum s-a întâmplat şi după intrarea în vigoare a deciziei de scădere a TVA la alimente.
