fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Modelul Kurzarbeit în România – avantaje și vulnerabilități

de Crina Onut , Ana Vlăsceanu, Florentina Munteanu 26.8.2020

În condițiile în care criza sanitară se prelungește, iar semnalele de revenire economică sunt modeste, guvernul suplimentează măsurile de sprijin financiar destinate angajaților și angajatorilor.

Acestea au drept scop, pe de o parte, menținerea sub control a ratei șomajului, care a înregistrat creșteri în ultima perioadă, și, pe de altă parte, susținerea companiilor pentru a-și asigura o funcționare optimă pe perioada de restrângere a activității. Astfel, prin Ordonanța de Urgență 132/2020, a fost aprobată aplicarea modelului nemțesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă.

Acest model oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri, fără a le afecta veniturile în prea mare măsură. Concret, pe baza acestui model, angajatorul diminuează programul angajatului, îl plătește în conformitate cu noul timp de lucru, iar diferența față de salariul inițial este suportată de stat într-o anumită proporție.

Totuși, în contextul reducerii timpului de lucru, pentru a asigura continuitatea businessului, angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită gestionării eficiente a resurselor umane și financiare, astfel încât să asigure menținerea și chiar creșterea productivității angajaților.

În prezent, acest model este implementat în mai multe state ale Uniunii Europene. Germania aplică programul, pe modelul urmat în perioada crizei economice din 2009, statul german acoperind până la 80% din remunerația netă a angajaților ce ar fi fost diminuată ca urmare a reducerii timpului de lucru, inclusiv contribuțiile sociale datorate de angajatori. De asemenea, acest model de sprijin financiar a fost implementat și în Austria (sub denumirea de Corona-Kurzarbeit) și presupune că angajații primesc 90% din salariul net în pofida reducerii timpului de lucru, angajatorii suportând remunerația aferentă orelor efectiv lucrate, iar statul, diferența. Printre statele membre UE care au implementat măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă se mai numără și Franța și Slovenia.

Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producția s-a redus ca efect al scăderii comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.

Ce presupune, de principiu, implementarea Kurzarbeit în România?

În România, în varianta adoptată de guvern, angajatorii pot diminua, în anumite condiții, timpul de lucru și remunerația angajaților cu cel mult 50%, pentru o perioadă de minimum cinci zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, statul decontează angajatorului 75% din diferența dintre salariul de bază brut inițial și salariul de bază aferent zilelor lucrate. Indemnizația nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.

Pentru a beneficia de acest sprijin, un angajator trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să fie pus în situația de a aplica măsura pentru cel puțin 10% din numărul total de salariați și să își fi diminuat cifra de afaceri în luna anterioară celei în care se aplică măsura (sau, cel mult, în luna precedentă acesteia) cu cel puțin 10% față de luna similară a anului trecut.

În plus, din perspectiva legislației muncii, în perioada aplicării acestei facilități sunt prevăzute anumite restricții. Astfel, angajații nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective. Totodată, companiile trebuie să amâne plata bonusurilor pentru structura de management în timpul aplicării Kurzarbeit.

Cum se reflectă această măsură în veniturile salariaților?

Analizând un caz concret, un angajat din industria auto cu un salariu lunar de încadrare de 5.000 de lei brut, respectiv 2.925 de lei net, ar avea, după reducerea timpului de lucru cu 50% (la patru ore pe zi), un salariu brut de 2.500 de lei, respectiv un salariu net de 1.462 de lei, în timp ce costul total al angajatorului ar fi de 2.556 de lei. În cazul în care angajatorul aplică pentru facilitatea acordată de stat, salariul net al angajatului va fi de 2.559 de lei, iar costul total al angajatorului, de 2.598 de lei.

În aceste condiții, angajatul, pentru un timp de lucru redus la jumătate, va încasa un salariu net cu doar aproximativ 13% mai mic față de cel primit pentru un program obișnuit, de opt ore. Pe de altă parte, comparând cu remunerația echivalentă unei reduceri de 50%, fără aplicarea Kurzarbeit, angajatul va beneficia de un salariu net mai mare cu 1.097 de lei, respectiv 75%, iar costurile angajatorului vor rămâne aproximativ aceleași.

Așadar, măsura este benefică pentru angajat și angajator, dar și pentru economie, per ansamblu. Cu ajutorul facilităților acordate de stat, companiile pot planifica pe termen scurt și mediu restructurarea activității, în funcție de ciclicitatea economică și de evoluțiile viitoare, iar piața muncii se poate menține într-un oarecare echilibru.

Totuși, faptul că actul normativ nu prevede un anumit plafon pentru accesarea acestei indemnizații (precum cele care există în cazul altor facilități adoptate în contextul actual) ar putea avea și efecte adverse. Decontarea sumelor solicitate de angajatori, fără nicio limită, ar pune o presiune mare asupra bugetului asigurărilor de șomaj.

Rămâne de văzut dacă procedura de aplicare, care conține și modalitatea de decontare a sumelor de la bugetul de stat, și documentele justificative necesare etc., va aduce clarificări cu privire la plafonarea salariul brut pentru care se acordă facilitatea. Hotărârea de guvern privind normele de aplicare urmează să fie aprobată în 30 de zile de la publicarea Ordonanței de Urgență 132/2020.

*

Crina Onuț, Senior Consultant, Global Employer Services, Deloitte România, Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.8.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Harta politică a alegerilor locale: cine a câștigat Consiliile Județene

Razvan Diaconu

La președinția consiliilor județene, PSD are reprezentanți în 20 de județe, PNL a câștigat în 17, iar UDMR în patru. La alegerile locale din 2020… Mai mult

Stiri

A căzut baronul Oprișan – Cătălin Dumitru Toma (PNL) a câștigat șefia CJ Vrancea

Razvan Diaconu

Cătălin Dumitru Toma (foto), senator PNL, va fi noul președinte al Consiliului Județean Vrancea, anunță Digi 24. Funcția de președinte CJ Vrancea a fost ocupată… Mai mult

Stiri

Exit-poll București: 47,8% Nicușor Dan, 38,2% Gabriela Firea. PNL și USR-PLUS câștigă sigur 3 din cele 6 sectoare

Razvan Diaconu

Nicușor Dan – 47,8%, Gabriela Firea – 38,2% – este rezultatul exit-poll-ului la finele zilei de 27 septembrie la alegerile locale pentru Capitală. Traian Băsescu… Mai mult

Europa

Ultraconservatorii iranieni susțin că Iranul are o nouă rachetă balistică

Iulian Soare

Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Iranului, au dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică anti-navă, cu o rază de acţiune “probabilă” de peste 700 km, pe… Mai mult

Europa

Ciocniri armate între Armenia și Azerbaijan: Turcia a anunțat că sprijină Azerbaidjanul. Bogdan Aurescu: Evoluția situației este tulburătoare

Iulian Soare

Ciocniri armate între forțele azere și cele armene au izbucnit duminică, ca urmare a reaprinderii conflictului privind regiunea Nagorno-Karabakh, disputată de cele două țări. Armenia… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de pacienți Covid-19 în terapie intensivă, de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Duminică 27 septembrie, la terapie intensivă sunt internați 535 de pacienți infectați cu noul coronavirus (COVID – 19), cel mai mare număr de pacienți în… Mai mult

Europa

Referendum: Elvețienii au respins proiectul împotriva liberei circulații a în UE

Iulian Soare

Alegătorii elvețieni au respins într-o mare proporție  încercarea unui partid de dreapta de a determina renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană care permite libera circulație… Mai mult