Miza Turciei în blocarea extinderii NATO: aprobarea achiziției de avioane F-16

Un nou conflic cu Grecia dezvăluie miza Turciei în blocarea extinderii NATO: aprobarea de către SUA a achiziției de avioane F-16 de către Ankara.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că premierul grec Kyriakos Mitsotakis „nu mai există” pentru el. El l-a acuzat pe premierul grec că a încearcat, în timpul unei vizite în Statele Unite, să blocheze vânzarea de avioane de luptă F-16 către Turcia.

„Convenisem să nu includem țări terțe în disputa noastră. În ciuda acestui fapt, săptămâna trecută, el a avut o vizită în SUA, a vorbit la Congres și a avertizat să nu ni se livreze F-16. El nu mai există pentru mine. Nu voi fi niciodată de acord să mă mai întâlnesc cu el. Ne vom continua drumul cu politicieni onorabili”, a declarat președintele Erdoğan, potrivit Euractiv, la conferința de presă de după reuniunea săptămânală a cabinetului.

Turcia a coborât ștacheta, de la F-35 la F-16

Turcia a cerut Statelor Unite, în octombrie anul trecut, să aprobe achiziția a 40 de avioane de luptă F-16 fabricate de Lockheed Martin și a aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele pe care deja le deține. Avionul de luptă stealth F-35 este cel mai avansat avion din arsenalul SUA.

În 2019, Washingtonul a exclus Ankara dintr-un program comun de producție F-35, după ce Turcia a cumpărat și a primit sisteme rusești de apărare antirachetă S-400. După această decizie, Turcia s-a reorientat către achiziția de F-16.

Noi tensiuni cu Grecia

Turcia și Grecia, ambele aliate ale NATO, sunt în dezacord cu privire la o serie de probleme, cum ar fi granițele maritime, extinderea platformelor continentale, spațiul aerian și Cipru, stat divizat pe criterii etnice.

În urma declarațiilor lui Recep Tayyip Erdogan, purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Giannis Oikonomou, a răspuns că premierul Mitsotakis apără drepturile Greciei și dreptul internațional și că politica externă a Greciei se bazează, de asemenea, pe alianțele sale.

„Nu vom intra într-o dispută verbală cu conducerea Turciei. Politica noastră este o politică de principii”, a transmis oficialul grec într-un comunicat.

Noi operațiuni militare în Siria

Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că Ankara va lansa în curând noi operațiuni militare de-a lungul granițelor sale de sud, pentru ”a crea zone sigure de 30 km adâncime”, pentru a combate amenințările teroriste din aceste regiuni.

„Ținta principală a acestor operațiuni vor fi zonele care sunt centre de atacuri în țara noastră”, a spus Recep Tayyip Erdogan, fără a detalia. Președintele Turciei a spus că operațiunile vor fi lansate ”de îndată ce forțele militare, de informații și de securitate își vor finaliza pregătirile”.

Operațiunile militare vor viza probabil nordul Siriei, unde Turcia a lansat din 2016 mai multe operațiuni militare de eliminare a Unităților de Apărare a Poporului Kurd (YPG), o ramură armată siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

YPG a contribuit, de asemenea, la formarea Forțelor Democratice Siriene (SDF), coaliția condusă de kurzi pe care Statele Unite s-au bazat foarte mult pentru a lupta împotriva Statului Islamic din 2014.

Anunțul președintelui Erdogan apare pe fondul obiecțiilor Turciei referitoare la extinderea NATO cu Finlanda și Suedia. El a acuzat aceste state că găzduiesc persoane legate de gruparea PKK și adepții clericului pe care Turcia îl acuză că a orchestrat tentativa de lovitură de stat în 2016.

„Bazarul oriental”

O sursă UE familiarizată cu intențiile Turciei a declarat pentru Euractiv că Ankara acționează precum un „bazar oriental”, încercând să obțină tot ce poate prin blocarea extinderii NATO.

În cazul Greciei, sursa a explicat că „Turcia nu poate cere nimic în schimbul șantajului său, din simplul motiv că atât Grecia, cât și Cipru au, în calitate de membre UE, sprijinul întregii Uniuni”.

„Suedia și Finlanda sunt și ele membre UE, dar în acest caz sunt mai vulnerabile, deoarece jocul se derulează la nivelul NATO, care nu este sub controlul UE […] Americanii sunt cei care pot rezolva acest blocaj”, a spus sursa.

Sursa a adăugat că presiunea exercitată de președintele Erdoğan este mai mult legată de problema lui cu Statele Unite privind achiziționarea de avioane de luptă F-16 decât de problema „terorismului” în cele două țări scandinave.

„Nu există nicio modalitate ca Finlanda și Suedia, două țări cu un nivel înalt al statului de drept, să extrădeze oameni în Turcia, iar aceasta din urmă știe asta”, a explicat sursa Euractiv.