luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 noiembrie, 2020

Ambalajele de băuturi care vor face obiectul sistemului de garanție-returnare (SGR) din România, pus recent în dezbatere publică, nu vor mai trebui declarate la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și nu vor mai face obiectul țintelor de reciclare, a explicat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, în cadrul conferinței „Sistemul de garanție-returnare în România, de la concept la implementare”, organizată marți de cursdeguvernare.ro.

”Ambalajele care vor face obiectul sistemului garanție-returnare (SGR) vor rămâne aferente sistemului, cu niște contribuții la fondul de mediu separate, cu taxe și ținte separate. Pentru SGR va exista, cel mai probabil, o contribuție care va fi dublul garanției pentru fiecare ambalaj care nu va atinge ținta pe care noi ne-o propunem. Sunt niște ținte foarte ambițioase și nu va fi o dublă impunere. Nu vor plăti și penalitate pentru neîndeplinirea țintei de SGR și pentru neîndeplinirea țintei de reciclare. Trecem cu totul ambalajele de băuturi în sistemul de garanție-depozit. Să nu se îngrijoreze nimeni din pricina asta”, a declarat Mircea Fechet.

Ministrul mediului a precizat că își propune ca legislația aferentă implementării SGR să fie publicată în Monitorul Oficial până la începutul anului viitor, pentru ca ulterior să fie realizate legislațiile secundare și terțiare prin care să fie puse la punct toate detaliile, cum ar fi condițiile în baza cărora se va alege administratorul acestui sistem.


Entitățile sau asocierile care doresc să fie desemnate administrator de sistem trebuie să dețină împreună o cotă de piață de cel puțin 30%.

INTERVENȚIA VIDEO

Cele mai importante declarații făcute de ministrul mediului, Mircea Fechet:

  • Sistemul de garanție-returnare este probabil lucrul care mă interesează în acest moment la fel de mult cum mă interesează problemele pe care le avem cu pădurile din România. Mă interesează și mai mult că în ultimele luni de zile am muncit foarte mult la acest sistem. Adevărul este că atunci când am venit la minister, din motive pe care nici astăzi nu le cunosc, am constatat că nu există nici măcar un singur rând scris în legătură cu creionarea unui act normativ care să reglementeze sistemul.
  • Suntem într-o fază incipientă. A fost promovat în dezbatere publică draftul de hotărâre. Aștept cu nerăbdare feedbackul entităților care vor fi impactate de acest sistem. Pe de o parte este grav că atât de târziu ne hotărâm să înființăm un astfel de sistem. Pe de altă parte, putem să beneficiem de experiența altor state membre, să înțelegem ce a funcționat mai bine, ce nu a funcționat așa încât atunci când promovăm legislația în România să ne asigurăm că respectă toate exigențele și cerințele anului în care trăim. În unele state membre astfel de sisteme au fost implementate în anul în care m-am născut.
  • În România, dincolo de cifrele atât de mici pe care le anunțăm, de 13-14% rată de reciclare, cifre extrem de rușinoase în comparație cu statele civilizate, serioase la acest capitol, din păcate, adevărul este că nici noi nu știm cât reciclăm. Îmi spun colegii de la Administrația Fondului pentru Mediu, care verifică modul în care se face reciclarea, îmi spun niște lucruri care mă îngrijorează profund. Că reciclarea care se face în România se face doar pe hârtie. Când verificăm cum s-a făcut, constatăm că reciclarea s-a făcut în fals, doar folosind hârtii.
  • Acest lucru nu generează doar un impact social, de evaziune, generează mari probleme de mediu. Toate deșeurile care se incinerează în mod ilegal în comunele din jurul Bucureștiului, am observat că multe dintre ele proveneau din deșeuri de ambalaje. Este dureros să constați, când se vorbește despre economia circulară, responsabilitatea extinsă a producătorilor, țintele ambițioase din 2030, 2050, să constatăm că în România ambalajele și reciclabilul care este o resursă extrem de valoroasă ajung la groapa de gunoi sau în depozite ilegale de deșeuri unde sunt incinerate și pun în pericol sănătatea populației. În România mor prematur din cauza poluării peste 23.000 de oameni.
  • În primul rând cred că sistemul trebuie să fie unul accesibil. Cetățeanul să poată să aducă înapoi recipientul de băutură la orice magazin care comercializează astfel de bunuri. Nu ar trebui să-i îngrădim accesul și dreptul de a duce înapoi ambalajele de băutură, de la magazinul clasic de la colțul blocului la magazinele uneori unice din satele foarte izolate din România. Înțeleg că spre deosebire de alte state membre, comerțul se face ușor diferit la noi. Vom lua în calcul aceste chestiuni când vom definitiva sistemul.
  • În al doilea rând, caracterul non-profit al sistemului. Văzând că astăzi există profit, că astăzi din responsabilitatea extinsă a producătorului se generează venit și se împart dividende, este o greșeală a trecutului din care trebuie să învățăm. Din acest motiv trebuie să ne asigurăm încă de la început că entitatea care va administra acest sistem va fi not for profit. În anumite regiuni sistemul va funcționa mai ieftin, în altele mai scump. Când discutăm de km parcurși, de dispunerea punctelor de colectare, acest lucru nu ne poate conduce decât către un sistem național ca să putem să balansăm aceste costuri și să le echilibrăm în interiorul sistemului.
  • Sistemul trebuie să fie transparent. Nu există niciun secret, fie că vorbim de cantități, de puncte de colectare, trebuie să știm în timp real. Statul trebuie să aibă acces în orice secundă.
  • Vom exista multe probleme pe care trebuie să le discutăm transparent, probleme legate de colectarea, sortarea, depozitarea și gestionarea în general a deșeurilor din România, însă sistemul garanție-depozit e un lucru care nu poate fi întârziat. Sper să meargă foarte repede, să fie publicat foarte repede în Monitorul Oficial, la 1 ianuarie 2021. Apoi avem 45 de zile să reglementăm legislația terțiară, să desemnăm operatorul.
  • Ambalajele care vor face obiectul sistemului vor rămâne aferente sistemului, cu niște contribuții la fondul de mediu separate, cu taxe și ținte separate. Pentru sistemul de garanție-depozit va exista o contribuție care va fi dublul garanției pentru fiecare ambalaj care nu va atinge ținta. Trecem cu totul ambalajele de băuturi în sistemul de garanție-depozit.
  • Îmi doresc ca entitățile care vor participa la acest concurs de soluții și care vor veni în fața ministerului ca să fie evaluate și desemnate în măsura în care îndeplinesc condițiile, entitatea să fie alcătuită din producători așa cum spune legea, dar nu aș vrea să minimizăm rolul comercianților în tot acest lucru și mi-aș dori să existe un parteneriat pe care ministerul nu-l poate impune, dar să existe un parteneriat real între producători și comercianți urmând ca ei înșiși să își stabilească care este cota și contribuția în interiorul asociației care va participa la această procedură (de selecție a administratorului de sistem, n.r.)
  • Eu cred că competiția nu strică nimănui, vom stabili niște criterii foarte clare. Va trebui să existe transparență și o competiție în desemnarea administratorului de sistem. Cota minimă este de 30% din ce se pune pe piață, deci minimum 3 entități ar putea să participe la această procedură competitivă, de a fi desemnate administratori de sistem.

(Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită  AICI)


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: