La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Analiză / Armata europeană: Realitate și miraj

de Octavian Manea , 21.6.2019

Textul de mai jos e un fragment din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Războiul timpurilor”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Discursul despre armata europeană e tot mai insistent promovat la pachet cu o serie de alte inițiative (PESCO sau Inițiativa de Intervenție Europeană) care să consolideze capabilități care să-i asigure Europei o  traiectorie autonome. E ”marca înregistrată” a unor proiecții (asociate în bună măsură nucleului dur franco-german) care vor o Europă independentă și suverană înclusiv din punct de vedere al securității.

*

În noiembrie anul trecut, la 100 de ani de la sfârșitul primului război mondial, președintele Franței, Emmanuel Macron vorbea despre imperativul unei “armate europene reale” în contextul în care “avem nevoie de o Europă care se apără mai bine singură, fără a depinde de Statele Unite.

Ulterior, Angela Merkel transmitea un mesaj similar în Parlamentul European:
vremurile în care ne puteam baza pe alții au trecut. Acest lucru impune ca europenii să-și ia destinul în propriile mâini. Pe termen lung, Europa trebuie să devină mai capabilă să acționeze. Ne trebuie o forță de intervenție europeană prin care Europa să poată să acționeze terestru când este necesar. (…) Și observând evoluțiile din ultimii ani, trebuie să lucrăm la o viziune care să instituie într-o zi o armată europeană reală.”

Disputele franco-germane și Manifestul lui Macron

Între Franța și Germania există însă ample dezacorduri în legătură cu spectrul operațional dorit. Berlinul este mai degrabă minimalist, pare adeptul unei autonomii strategice restrictive și care operațional tinde spre capacitatea de a desfășura operațiuni de gestiune a crizelor și de mediere a conflictelor.

De cealaltă parte, Parisul are o perspectivă maximalistă a carei stație terminus este nici mai mult nici mai puțin decât apărarea colectivă (adică misiunea tradițională asumată de NATO). Astfel se explică pledoaria și accentele puse de Franța în ultimele luni pe ideea operaționalizării clauzei de apărare reciprocă a Tratatului de la Lisabona (articolul 42 paragraful 7).

Acesta din urma stipulează un angajament de apărare colectivă (și care pe hârtie este mai amplu decât cel oferit de Tratatul de la Washington):
în cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de a-i oferi ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun”.

(…………………………………..)

O astfel de idee este avansată în manifestul pentru renașterea Europei prezentat de Emmanuel Macron la începutul lunii martie în care propunea un nou tratat de securitate care să definească obligațiile fundamentale ale statelor membre inclusiv “o clauză de apărare mutuală cu adevărat operațională”.

Cât ar costa autonomia de securitate europeană: bani? timp ?

Un raport recent al presitigiosului think-tank londonez IISS (International Institute for Strategic Studies) estima faptul că Europa ar avea nevoie de investitii de aproximativ 357 de miliarde dolari pentru a acoperi deficitele necesare pentru a desfășura singură operațiuni de articol 5 (“toți pentru unul, unul pentru toți”) în estul Europei (scenariul pornind de la premisa că Statele Unite s-ar fi retras din NATO, dar se sprijină pe forțele Marii Britanii).

(Citiți și: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. Sumarul”)

Toate acestea în condițiile în care anul trecut, statele europene membre NATO au cheltuit 264 miliarde de dolari pe apărare.

În același timp, nu vorbim exclusiv de o problemă bugetară. Odată alocate fondurile, capabilitățile nu pot fi create peste noapte, iar integrarea lor într-o arhitectură credibilă de descurajare poate dura un deceniu.

(…………………………….)

Iată și realitatea obiectivă care pune pe gânduri acele state europene (în marea lor parte estice) care văd în America puterea indispensabilă securizării continentului și mai ales a Flancului Estic. Acestea văd cu scepticism orice proiecte care sunt concurente NATO sau care au potențialul de a submina credibilitatea angajamentelor sale.

În plus, din rațiuni istorice, nu prea există o tradiție franco-germană, testată și credibilă, care să extindă garanții de securitate Estului.

(Citiți și: ”Hic Salta!”)

Deocamdată “ideea unei armate europene este similară în scop și ambiție Statelor Unite ale Europei sau proiectului fostului președinte Obama – Global Zero – o lume fără arme nucleare”, spune Ulrike Esther Franke de la ECFR.

(……………………………….) 

***

Textul integral poate fi citit în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Războiul timpurilor”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.6.2019

Lăsați un comentariu


Europa

17 angajați Airbus, suspectați de „trădare a secretelor corporaţiei”

Iulian Soare

Mai mulți angajați ai companiei Airbus sunt suspectați în Germania într-un dosar ce  investighează accesul neautorizat la documente, printre care și contracte, ale armatei germane,… Mai mult

Stiri

Premierul anunță amendarea proiectului lui Eugen Teodorovici pentru taxarea pensiilor speciale

Vladimir Ionescu

Impozitarea pensiilor militare, prevăzută în proiectul ministrului Eugen Teodorovici adoptat marți, la Senat, va fi eliminată la Camera Deputaților, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

România și Planul Juncker : 720 mil. euro atrase, din care 35% de Transgaz pentru BRUA

Adrian N Ionescu

  Operatorul magistralelor naționale de gaze natural, Transgaz (TGN) a obținut 34,7% din totalul finanțărilor de 720 de milioane de euro aprobate pentru România în… Mai mult

Europa

740 mil de euro din 27 mil. de articole: bunurile contrafăcute confiscate în UE în 2018

Iulian Soare

Aproape 27 de milioane de articole care încălcau drepturile de proprietate intelectuală (DPI), însumând o valoare de piață de aproximativ 740 de milioane de euro,… Mai mult

Stiri

Termenul pentru depunerea cererilor de aministie fiscală – prelungit până la 31 octombrie

Vladimir Ionescu

Termenul de depunere a notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare în vederea beneficierii de amnistie fiscală a fost majorat cu o lună, până… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului atacă la CCR o modificare adusă legii exproprierii pentru utilitate publică

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la la un articol din legea adoptată în iulie pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus, joi, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale, social-democrații anunțând că au depus în susținerea candidatului PSD dosare conținând… Mai mult