Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Analiză / Armata europeană: Realitate și miraj

de Octavian Manea , 21.6.2019

Textul de mai jos e un fragment din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Războiul timpurilor”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Discursul despre armata europeană e tot mai insistent promovat la pachet cu o serie de alte inițiative (PESCO sau Inițiativa de Intervenție Europeană) care să consolideze capabilități care să-i asigure Europei o  traiectorie autonome. E ”marca înregistrată” a unor proiecții (asociate în bună măsură nucleului dur franco-german) care vor o Europă independentă și suverană înclusiv din punct de vedere al securității.

*

În noiembrie anul trecut, la 100 de ani de la sfârșitul primului război mondial, președintele Franței, Emmanuel Macron vorbea despre imperativul unei “armate europene reale” în contextul în care “avem nevoie de o Europă care se apără mai bine singură, fără a depinde de Statele Unite.

Ulterior, Angela Merkel transmitea un mesaj similar în Parlamentul European:
vremurile în care ne puteam baza pe alții au trecut. Acest lucru impune ca europenii să-și ia destinul în propriile mâini. Pe termen lung, Europa trebuie să devină mai capabilă să acționeze. Ne trebuie o forță de intervenție europeană prin care Europa să poată să acționeze terestru când este necesar. (…) Și observând evoluțiile din ultimii ani, trebuie să lucrăm la o viziune care să instituie într-o zi o armată europeană reală.”

Disputele franco-germane și Manifestul lui Macron

Între Franța și Germania există însă ample dezacorduri în legătură cu spectrul operațional dorit. Berlinul este mai degrabă minimalist, pare adeptul unei autonomii strategice restrictive și care operațional tinde spre capacitatea de a desfășura operațiuni de gestiune a crizelor și de mediere a conflictelor.

De cealaltă parte, Parisul are o perspectivă maximalistă a carei stație terminus este nici mai mult nici mai puțin decât apărarea colectivă (adică misiunea tradițională asumată de NATO). Astfel se explică pledoaria și accentele puse de Franța în ultimele luni pe ideea operaționalizării clauzei de apărare reciprocă a Tratatului de la Lisabona (articolul 42 paragraful 7).

Acesta din urma stipulează un angajament de apărare colectivă (și care pe hârtie este mai amplu decât cel oferit de Tratatul de la Washington):
în cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de a-i oferi ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun”.

(…………………………………..)

O astfel de idee este avansată în manifestul pentru renașterea Europei prezentat de Emmanuel Macron la începutul lunii martie în care propunea un nou tratat de securitate care să definească obligațiile fundamentale ale statelor membre inclusiv “o clauză de apărare mutuală cu adevărat operațională”.

Cât ar costa autonomia de securitate europeană: bani? timp ?

Un raport recent al presitigiosului think-tank londonez IISS (International Institute for Strategic Studies) estima faptul că Europa ar avea nevoie de investitii de aproximativ 357 de miliarde dolari pentru a acoperi deficitele necesare pentru a desfășura singură operațiuni de articol 5 (“toți pentru unul, unul pentru toți”) în estul Europei (scenariul pornind de la premisa că Statele Unite s-ar fi retras din NATO, dar se sprijină pe forțele Marii Britanii).

(Citiți și: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. Sumarul”)

Toate acestea în condițiile în care anul trecut, statele europene membre NATO au cheltuit 264 miliarde de dolari pe apărare.

În același timp, nu vorbim exclusiv de o problemă bugetară. Odată alocate fondurile, capabilitățile nu pot fi create peste noapte, iar integrarea lor într-o arhitectură credibilă de descurajare poate dura un deceniu.

(…………………………….)

Iată și realitatea obiectivă care pune pe gânduri acele state europene (în marea lor parte estice) care văd în America puterea indispensabilă securizării continentului și mai ales a Flancului Estic. Acestea văd cu scepticism orice proiecte care sunt concurente NATO sau care au potențialul de a submina credibilitatea angajamentelor sale.

În plus, din rațiuni istorice, nu prea există o tradiție franco-germană, testată și credibilă, care să extindă garanții de securitate Estului.

(Citiți și: ”Hic Salta!”)

Deocamdată “ideea unei armate europene este similară în scop și ambiție Statelor Unite ale Europei sau proiectului fostului președinte Obama – Global Zero – o lume fără arme nucleare”, spune Ulrike Esther Franke de la ECFR.

(……………………………….) 

***

Textul integral poate fi citit în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Războiul timpurilor”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult